PSIHOLOGIA EDUCATIEI AN 1 Sem 1 2007- 2008

PSIHOLOGIA EDUCATIEI - grile rezolvate

Forum Spiru Haret

Intrebări cu posibilităti de răspuns multiple

1. În conceptia lui E. Meumann pedagogia este:
a. o psihologie experimentală
b. o psihologie a instruirii
c. o psihologie experientială
2. Cel care a utilizat pentru prima dată termenul de Pedagogie psihologică a
fost:
a. C. Rădulescu-Motru
b. A. Binet
c. J. Fr. Herbart
3. Reprezentantii pedagogiei psihologice, pe latură experimentală sunt:
a. S. Hall
b. E. Meumann
c. A. Binet
4. Sub ce denumiri a fost cunoscută „Scoala activă?
a. Scoala muncii
b. Scoala pentru toti
c. Scoala în aer liber
d. Scoala vietii
5. Pedologia este:
a. stiinta de a-i învăta pe toti, toate
b. stiinta copilului
c. psihologia muncii
6. Ce proces psihic era foarte solicitat în cadrul învătământului
scolastic?
a. memoria
b. gândirea
c. imaginatia
7. Din „Scoala activă” rămâne si astăzi valabil, la propria instruire,
principiul:
a. învătării prin actiune
b. învătării permanente
c. învătării spontane, nedirijate
8. Cărui psiholog îi apartine următoarea afirmatie esentială pentru
psihologia educatiei: «istoria dezvoltării functiilor psihice superioare
reprezintă un domeniu al psihologiei cu desăvârsire necercetat»:
a. A. Ferriere
b. L.S. Vâgotski
c. S.L. Rubinstein
9. Cine este de părere că “actiunile copilului cu obiectele care reproduc
procedeele socialmente elaborate de a opera cu ele, se conformează
proprietătilor obiectelor si servesc la cunoasterea acestora”?
a. M. Montessori
b. L.S. Vâgotski
c. S.L. Rubinstein
10. Teoria „organelor functionale” care justifică si astăzi ideea potrivit
căreia este posibil de format orice fel de intelect specific (în conditii
potrivite) apartine psihologului:
a. S.L. Rubinstein
b. A.N. Leontiev
c. P.I. Galperin
d. L.S. Vâgotski
11. Teoria “actiunilor mintale” apartine lui:
a. J. Piaget
b. L.S. Vâgotski
c. P.I. Galperin
12. Cine a formulat pentru prima dată conceptul de didactică psihologică?
a. H. Aebli
b. P.I. Galperin
c. J. Piaget
13. Psihologia pedagogică nu putea să se împartă decât în două părti:
psihologia pedagogică a instruirii (a învătării) si psihologia pedagogică a:
a. cercetării
b. educatiei
c. copilului si adolescentului
14. Esenta psihologiei educatiei este ......................, înteleasă ca proces
general si esential al formării omului, adică: învătarea de informatii, de
capacităti si operatii ale gândirii, de emotii si sentimente, de relatii sociale si
de trăsături de caracter.
a. învătarea
b. metoda experimentului
c. memorarea
15. Cine a elaborat primele “masini de învătare” în SUA la începutul anilor
‘20?
a. E. Mayo
b. S. Pressey
c. J. Locke
16. Potrivit conceptiei lui F.A. Diesterweg, Didactica intuitiei sau „didactica
cretei colorate” are la bază principii valabile si astăzi: de la intuitie la
concept, de la particular la general, de la:
a. general la particular
b. concret la abstract
c. abstract la concret
17. Cine este generatorul celei mai avansate didactici psihologice, respectiv
al „învătării programate”?
a. J. Fr. Herbart
b. B.F. Skinner
c. F.A. Diesterweg
18. Întegrarea noului în ceea ce deja se stie, reprezintă însăsi esenta învătării,
un proces de organizare care se numeste:
a. aperceptie
b. gândire
c. conexiune inversă
19. Cel care a propus pentru prima dată etapele (secventele) unei lectii, pe
care le-a numit „trepte formale” a fost:
a. J. Fr. Herbart
b. E. Meumann
c. W.A. Lay
20. Potrivit conceptiei lui J. Fr. Herbart, „treptele herbartiene” sunt
următoarele:
a. redesteptarea vechilor reprezentări si revigorarea lor
b. predarea noilor informatii, în pasi mici
c. evidentierea ideilor principale
d. formularea definitiei (concluziilor)
e. aplicatii practice
21. Elementul fundamental al gândirii în conceptia lui J. Piaget si H. Aebli
este operarea cu:
a. informatii
b. instrumentele de cercetare
c. materialul didactic
22. Care este al doilea concept fundamental al didacticii psihologice a lui
H. Aebli?
a. asimilarea
b. organizarea
c. clasificarea
23. B.F. Skinner nu era numai un psiholog experimentalist, ci si un
gânditor, iar de numele lui este legată:
a. învătarea liniară
b. conditionarea totală
c. conexiunea inversă
24. În ce sferă a apărut esecul reformelor scolare din diferite tări?
a. Teoretică
b. Practică
25. Termenul de „test” a fost introdus în 1890 de către:
a. J. Piaget
b. A. Binet
c. J.M. Cattell
26. Intelectul ……… este comun tuturor indivizilor si se măsoară prin
diferite categorii de teste.
a. dezirabil anticipat
b. specific
c. general
27. Intelectul ……… ……… este o categorie de intelect cerut de o
societate viitoare previzibilă, căreia i s-ar usura astfel mult aparitia si
dezvoltarea.
a. dezirabil anticipat
b. general
c. specific
28. Cine si-a pus problema învătării în termeni de capacităti ale
intelectului pe care dorim să le exersăm în instruirea copilului?
a. W.R. Houston
b. J. Piaget
c. R. Gagné
29. Prima scoala experimentala apare in anul 1773 la:
a. Roma
b. Londra
c. Paris
30. Prin teoria aperceptiei, preocupat de trecerea de la intuitie la notiune,
J.Fr. Herbart il completeaza pe:
a. S.L. Rubinstein
b. J. Locke si J.J. Rousseau
c. Pestalozzi
31. Didactica experimentala a lui W.A. Lay aduce o contributie
importanta, fiind bazata pe cele trei etape esentiale ale instruirii si anume:
perceptia, prelucrarea si:
a. actiunea
b. cunoasterea
c. generalizarea
d. abstractizarea
32. La început, pedagogia experimentală a avut două componente si
anume:
a. filosofică si experimentală
b. psihologică si filosofică
c. experimentală si filosofică
33. Termenul de „Scoala activa” este inventat de P. Bovet (1917), iar G.
Kerschensteiner o denumeste în Germania:
a. Scoala muncii
b. Scoala educatia pentru adulti
c. Scoala europeană
d. Scoala primară
34. Cei mai autorizati analisti ai domeniului psihologiei pedagogice in
Rusia sunt D.N. Bogievlenski si:
a. J.J. Rousseau
b. N.A. Menciscaia
c. J.Fr. Herbart
35. Bazele psihologiei ideologice sovietice au fost puse după anul:
a. 1900
b. 1915
c. 1917
d. 1925
36. Trebuie pornit de la „clasificarea notiunilor fundamentale, de la
formularea problemelor de bază, de la fixarea sarcinilor cercetării” –
ideea ii apartine lui:
A. L.S. Vâgotski
b. N.A. Menciuscaia
c. E.R. Hilgard
37. „Conditionarea totală” reprezintă dirijarea în întregime a
comportamentului uman sau animal, iar ideea îi apartine lui:
a. L.S. Vâgotski
b. B.F. Skinner
c. A.P. Neceaev
38. Termenul de .................... indică un cadru de analiza si modernizare a
învătământului, în care se pune explicit problema obiectivelor sau a
„tintelor” la sfârsitul unui anumit proces de instruire.
a. evaluare
b. curriculum
c. predare
d. obiective educationale
39. „Scoala de la Iasnaia Poleana” înfiintată în 1859 a fost organizată de:
a. J.H. Badley
b. L.N. Tolstoi
c. A. Ferrière
40. Gândirea reprezintă:
a. reflectarea generalizată a realitătii
b. un mod de organizare a informatiilor în sfera cunoasterii
c. organul functional cel mai complex în ordinea evolutiei
filogenetice
41. Învătarea intelectului specific presupune:
a. însusirea de informatii specifice
b. construirea intelectului dezirabil anticipat
c. interiorizarea de concepte specifice si organizarea lor
în structuri
d. integrarea structurii specifice în intelectul general
42. David Ausubel consideră că factorii cei mai importanti care influentează
învătarea sunt „cunostintele existente, constituite din fapte, notiuni,
propozitii, teorii si date perceptuale brute, de care cel ce învată poate
dispune în orice moment”, respectiv:
a. structura afectivă a fiecăruia
b. structura cognitivă a fiecăruia
c. structura motivatională a fiecăruia
43. Pentru Jean Piaget inteligenta înseamnă, în primul rând, adaptare,
respectiv un echilibru între organism si mediu, care este rezultatul
interdependentei a două procese complementare:
a. întelegere si aprofundare
b. cunoasterea si experienta
c. asimilarea si acomodarea
44. Jean Piaget a descris dezvoltarea inteligentei printr-un număr de stadii,
care, la rândul lor se divizează în substadii. Acestea sunt:
a. Stadiul senzorio-motor
b. Stadiul preoperational
c. Stadiul analizei si generalizării
d. Stadiul operatiilor concrete
e. Stadiul operatiilor formale

Stabiliti dacă asertiunile de mai jos sunt adevărate sau false:
1. Pedagogia experientială este forma „primitivă” a pedagogiei
experimentale. A
2. Psihologia educatiei nu continuă experienta acumulată în instruirea
copiilor la gânditori ca: J.J. Rousseau, J. Fr. Herbart, J. Piaget etc. F
3. G.deLandsheere este autorul lucrării „Istoria universală a pedagogiei
experimentale), lucrare tradusă si publicată si în limba română. A
4. Printre teoreticienii de seamă ai „Scolii active” se numără: A.
Ferriere, M. Montessori, O. Decroly, C. Freinet etc. A
5. M. Montessori nu este reprezentanta „Scolii active”. F
6. Pedagogia ideologică se caracterizează prin ruperea de continuitatea
istorică a practicii educative. A
7. Primele «masini de învătare» gândite de Sidney Pressey se ocupau cu
testarea cunostintelor si a inteligentei, aspecte esentiale ale oricărei
modernizări. A
8. Didactica intuitiei sau „didactica cretei colorate”, potrivit conceptiei
lui F.A. Diesterweg are la bază principii valabile si astăzi: de la intuitie la
concept, de la particular la general, de la concret la abstract. A
9. Teoria aperceptiei si a atentiei involuntare reprezintă marile contributii
practice la didactică, atentia involuntară reprezentând calea desteptării
interesului pentru ceea ce urmează a se preda la lectie. A
10. Ceea ce l-a deosebit pe B.F. Skinner de H. Aebli, nu a fost punctul de
pornire, ci extinderea nucleului experimental de la parte la întreg. A
11. Unul dintre principiile programării liniare este principiul „pasilor mici”. A
12. Deosebirea între programarea liniară si programarea ramificată constă în
faptul că elevul nu mai completează răspunsurile cuvenite, ci alege din
câteva unul singur ca fiind cel potrivit. A
13. Didactica psihologică reprezintă o parte a psihologiei educatiei si se
deosebeste de didactica pedagogică prin faptul că are la bază cercetarea
experimentală psihologică, pornind chiar de la teoriile învătării. A
14. Ideea unei pedagogii inteleasa ca stiinta independenta este formulata
in 1806, anul aparitiei „Pedagogiei Generale” si este deplin fundamentata in
1835, anul aparitiei lucrarii „Prelegeri pedagogice” (J.Fr. Herbart) A
15. Teoria aperceptiei si a atentiei involuntare reprezinta marile
contributii practice la didactica, in ciuda conceptiei psihologice atomiste
si asiciationiste de la care pornise J.Fr. Herbart. A
16. Când realizează cercetări experimentale, Ernst Meumann respectă
regulile bine cunoscute si anume: tema bine conturată, acoperire totală a
factorilor implicati, concluzii limitate, dar ferme. A
17. Pedagogia ideologica a fost una din dominantele gândirii pedagogice
ale secolului XX. A
18. Din punct de vedere al intelectului specific, R. Gagné a elaborat
„piramida” construirii treptate a structurii capacitătilor. A
19. Intelectul general nu este comun tuturor oamenilor si nu se măsoară
prin diferite categorii de teste. F
20. „Intelectul specific” este sinonim cu „intelectul dezirabil anticipat”. F
21. „Intelectul dezirabil anticipat” este sinonim cu „intelectul general”. F
22. „Intelectul specific” nu este sinonim cu „intelectul general”. A
23. Intelectul (gândirea) reprezintă reflectarea generalizată a realitătii,
organul functional cel mai complex în ordinea evolutiei filogenetice, un
mod de organizare a informatiilor în sfera cunoasterii. A
24. Învătarea intelectului specific presupune însusirea de informatii
specifice, interiorizarea unor concepte specifice, organizarea lor intr-o
structura si integrarea acesteia in intelectul general. A
25. Pentru L.S. Vâgotski si psihologia veche si cea noua sunt, în fond,
psihologii ale proceselor elementare. A
26. Didactica intuitiei sau „Didactica cretei colorate” are ca esentă
fundamentarea a ceea ce se preda pe perceptie, pe simturi. A
27. Pentru Eduard Claparède gândirea nu poate fi avută în vedere decât în
contextul actiunii. Gândirea este unealta, instrument al actiunii. A
28. Potrivit formulării lui B.F. Skinner, tehnologia didactica sau
tehnologia stiintifică a învătământului se ocupa cu tehnici verificate de
instruire in diferite domenii. A
29. Spre deosebire de limba maternă, pe care copilul o stie la intrarea în
scoală, în linii mari si esentiale, la matematica notiunile trebuie formate
în mod sistematic. A
30. Dacă intelectul general se formează, în mare măsură, spontan, cel
special se formează numai prin scolarizare îndelungată. A
31. Intelectul general (nespecific) reprezintă „trunchiul comun” al
intelectului tuturor oamenilor. Ternmenul a fost cercetat, sub diferite
aspecte de Cattell, Binet, Spearman etc. A
32. Didactica psihologică a lui J.J. Rousseau se va numi „învatare
programată”. F
33. Psihologia educatiei s-a dezvoltat mai ales in directia elaborării unor
instrumente practice de instruire. A
34. Scolastica medievală aduce o contributie importantă la clarificarea
conceptelor legate de viata spirituală a omului. A
35. Lucrarea „Algoritmii si învătarea programată” aparută în anul 1965
îi apartine lui Norman Crowder. F
36. Ca si Scoala activă, pedologia poate fi considerată o continuare a
pedagogiei psihologice. A
37. În cazul măsurării intelectului specific, testele de inteligentă devin
probe pentru măsura atingerii sarcinilor formative ale unui anumit obiect de
învătământ. A
38. „Aperceptia“ termen promovat de J.Fr.Herbart reprezintă o legare a
instruirii de structurile mentale existente în interiorul intelectului, iar
antrenarea acesteia în contextul unor informatii noi care urmează a se preda
la lectie constituie o contributie importantă la cresterea eficientei instruirii. A
39. În ceea ce priveste conceptia psihologică a lui J.Fr.Herbart, aceasta
porneste de la ideea că la baza vietii psihice elementele initiale sunt
reprezentările, iar asocierea lor după anumite reguli determină întreaga
varietate a vietii spirituale, a psihologiei umane în ansamblul ei. A
40. Învătarea este un fenomen exclusiv uman deoarece ea nu se regăseste
si în conduita animalelor. F
41. Psihologii educatiei definesc învătarea drept o activitate sistematică,
dirijată, desfăsurată într-un cadru organizat (institutii specializate de instruire
si educatie), orientată în directia asimilării de cunostinte si a formării
structurilor psihice si de personalitate. A
42. Modelele asociationiste ale învătării sustin faptul că învătarea este
produsă prin existenta unor relatii între cel putin două clase de evenimente,
cum ar fi stimuli sau comportamentele. A
43. Conditionarea clasică a fost descrisă si explicată de filosoful rus,
laureate al Premiului Nobel, Alexei Nikolaevici Leontiev. F
44. Conditionarea reactiilor emotionale, respectiv calitatea emotiilor si a
sentimentelor trăite de elev în scoală, reprezintă un aspect important pentru
activitatea didactică. A
45. Învătământul programat a fost initiat în anul 1925 de către Sidney I.
Pressey de la Universitatea din Ohio, prin realizarea unei masini
autocorectoare destinate aplicării de teste; studentul citeste întrebările,
selectionează răspunsul din mai multe posibilităti, apoi apasă pe butonul
corespunzător acelui răspuns. Dacă e corect, pe ecran apare întrebarea
următoare, dacă există o greseală, întrebarea nu se schimbă. F
46. Când este vorba despre om, învătarea reprezintă procesul de însusire
a cunostintelor, a priceperilor, dar si procesul de formare a capacitătii
necesare utilizării lor. Învătarea nu poate fi privită ca un proces simplu,
elementar, asa cum credeau Pavlov si Thorndike, ci este rezultatul
dezvoltării functiilor psihice si al unei îndelungate experiente. A
47. Psihologul american Jerome S. Bruner, puternic influentat de
cercetările lui Vâgotski, dezvoltă si aplică ideile acestuia în educatie. A
48. Copilul prescolar traversează etapa cunoasterii prin lărgirea
comportamentului său cu mediul social si cultural din care asimilează
modele de viată ce determină o integrare tot mai activă la conditia umană. A
49. În psihologie procesul de socializare a copilului este privit ca un
aspect esential al dezvoltării personalitătii, cercetările în această directie
bazându-se pe teoriile unor personalităti marcante ca L.S.Vâgotski, J.Piaget,
H.Wallon etc. A

Întrebări de tip da sau nu
1. Didactica psihologică poate fi considerată o programare liniară ? DA
2. Elaborarea didacticii disciplinei mentale îi apartine lui G.
Kerschensteiner ? DA
3. „Istoria universala a pedagogiei experimentale” din 1986, ii apartine lui
G. De Landsheere? DA
4. Psihologia educatiei constituie o ramură a psihologiei generale? DA
5. Permanenta obiectului, respectiv capacitatea copilului de a-si reprezenta
obiectele si în absenta lor, constituie principala achizitie a stadiului senzoriomotor
descris de Jean Piaget? DA
6. În perioada prescolară tipul fundamental de activitate a copilului este
jocul? DA