Psihologie Experimentala An II-sem I Psihologie 2007/2008

Toate grilele rezolvate Universitatea Spiru Haret. Grilele de la toate facultatile!

Psihologie Experimentala An II-sem I Psihologie 2007/2008

PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA
INTREBARI CU UN SINGUR RASPUNS CORECT

1. Experimentul este o organizare metodicä (ratională şi practică) de tip
special în care cercetatorul:
a) provoacă faptele *
b) constată faptele.
2. Fondatorul primului laborator de psihologie experimentală a fost:
P. Fraisse
W. Wundt *
A. Binet.
3. Variabila dependentă este reprezentatăde:
a) räspunsul subiectului *
b) stimul
c) personalitatea subiectului
d) factorii de mediu.
4. Variabila independentă este reprezentată de:
a) răspunsul subiectului
b) stimul *
c) personalitatea subiectului
d) factorii de mediu.
5. Personalitatea subiectului reprezintă într-un experiment:
a) variabila independentă
b) variabila intermediarä *
c) variabila dependentã.
6. Stimulul se mai numeste si variabila:
a) dependentă
b) independentă *
c) perturbatoare
d) intermediară
7. Reacţia subiectului este într-un experiment variabila:
a) perturbatoare
b) independentã
c) dependentä. *
8. Relatia dintre variabila independentá si cea dependentä este una:
a) de tip cauză-efect *
b) de influenţă reciprocă, bidirecţională.
9. Grupul experimental este acel grup în care variabila independentă:
a) ia o anumita valoare *
b) are valoarea zero.
10. Experimentul natural presupune:
a) crearea unor condiţii speciale pentru subiecţi
b) cercetarea subiecţilor în mediul lor de viaţă şi de activitate *
c) amplasarea subiecţilor în natură.
11. În experimentul invocat, variabila independentă este:
a) provocată de experimentator
b) dată natural. *
12. În experimentul invocat sunt studiate:
a) dereglările patologice ale subiecţilor *
b) reactiile lor la stimuli (de diferite tipuri)
c) comportamentele acestora în conditii de stres.
13. Experimentul de tip funcţional urmăreşte relaţia funcţională dintre:
a) variabila independentă şi cea dependentă *
b) experimentator şi subiect.
14. Experimentul de tip explorator urmareşte:
a) identificarea prin pre-testare a posibilelor efecte ale unei variabile *
b) verificarea unei proceduri mai eficace pentru experimentul propriu-zis.
15. Experimentul de tip psihopedagogic este o variantä a experimentului:
a) natural *
b) de laborator
c) invocat.
16. Spre deosebire de experiment, testul:
a) masoară şi apreciază statistic fenomenul studiat în scopuri
psihodiagnostice precise *
b) dezvãluie cauzalitatea fenomenului studiat.
17. Undele beta caracterizeazä creierul uman în stare de:
a) veghe
b) somn
c) activitate *
18. Pneumografia presupune înregistrarea:
a) mişcărilor respiratorii *
b) modificărilor vasculare.
19. Timpul de reacţie simplu presupune:
a) mai multe modalităţi de ràspuns ale subiectului la un singur stimul
b) o singură modalitate de răspuns la un stimul. *
20. Timpul de reacţie este mai scurt:
a) dimineaţa *
b) după-amiaza
c) seara.
21. Pragul absolut este:
a) valoarea cea mai mică a unui stimul (excitant) care determină o reacţie specifică *
b) valoarea cea mai mare unui stimul (excitant) care determină încă o
reacţie specifică
22. Pragul diferenţial este reprezentat de:
a) valoarea cea mai mică a unui stimul (excitant) care determină încă o
reacţie specifică
b) valoarea cea mai mare unui stimul (excitant) care determină o reacţie
specifică
c) cea mai mică diferenţă între doi excitanţi sesizată de subiect. *
23. Senzaţiile de durere apar când excitantul:
a) depăşeşte valoarea pragului superior *
b) ia valoarea pragului absolut.
24. Experimentul provoacă fenomenul în unele conditii:
a) iniţiate de natură
b) determinate de cercetător. *
25. Timpul de reacţie semnifică:
a) ritmul activităţii cardiace
b) timpul scurs între stimul şi reacţie. *
26. Electromiografia (EMG) exprimä:
a) activitatea bioelectrică a inimii
b) activitatea bioelectrică a creierului
c) activitatea bioelectrică a muşchilor *
27. Grupul de subiecţi la care se administrează condiţia de stimulare se
numeşte
a) grup de control
b) grup experimental *
c) eşantion reprezentativ.
28. Esteziometrul este aparatul cu care se măsoară:
a) pragul spaţial tactil *
b) pragul olfactiv
c) pragul vizual.
29. Metoda are o determinare:
a) subiectiv-logicä
b) obiectiv-ontologică *
c) de independenţă obiectuală.
30. Conceptul de psihometrie a fost initiat de:
a) Im. Kant
b) A. Comte
c) Cr. Wolf *
31. Primul laborator de psihologie din lume a fost înfiinţat în anul:
a) 1879 *
b) 1893
c) 1920
32. Primul laborator de psihologie experimentală din România a fost
înfiinţat la Universitatea din:
a) Iaşi *
b) Cluj
c) Bucureşti
33. Între metoda observaţiei şi cea experimentală din psihologie există
raporturi de:
a) incompatibilitate
b) discontinuitate
c) complementaritate *
d) obiectivitate
34. Neutralizarea efectelor variabilelor perturbatoare se face prin:
a) repetarea experimentului
b) utilizarea de stimuli adecvaţi
c) păstrarea constantă a factorilor străini *
35. Datele obţinute cu tehnicile poligraf înregistrează:
a) componente neurovegetative (puls, eeg, reacţie electrodermală etc.) *
b) componente voluntare şi motivaţionale
c) performanţe sportive
36. Laboratorul de psihologie experimentală de la Universitatea din
Bucureşti a fost initiat de:
a) Gh. Zapan
b) C. Rădulescu-Motru *
c) Al. Roşca
37. Ipoteza reprezintä:
a) o prezumtie *
b) o metodă de evaluare
c) o opinie validată
38. Ipoteza de cercetare presupune:
a) existenţa unei diferenţe semnificative *
b) coeziunea grupelor
c) corectitudinea datelor culese
39. Ipoteza nulă atestä:
a) existenta unor rezultate performante
b) inexistenţa vreunei diferenţe între date *
c) o procedurä experimentală validată
40. Ipoteza este verificabilă dacă:
a) este simplă
b) ţine seama de posibilităţile existente
c) este plauzibilă *
41. Testul statisitic ,,t” (Student) se utilizeazä pentru stabilirea gradului
de semnificaţie între:
a) subiecţi
b) date exprimate prin medii *
c) date exprimate prin frecvenţă
42. Generalizarea datelor recoltate experimental se face în funcţie de:
a) inidicele de reprezentativitate al subiecţilor în raport de populaţia din care au fost selectaţi *
b) indiferent de populaţia de provenienţă
c) număr scăzut al populaţiei originare
43. Relaţia dintre test şi experiment este de:
a) independenţă metodologică absolută *
b) reversibilitate
c) identitate
44. Ritmurile eeg cu oarecare relevanţă pentru psihologie sunt:
a) delta (Δ)
b) alfa şi beta (α,β) *
c) teta (θ)
45. Ritmul eeg cu efect relaxant, folosit în modelarea experimentală a
recuperarii neuropsihice este:
a) delta
b) gama
c) alfa *
46. Pasul statistic reprezintă o procedură utilizată pentru:
a) structurarea condiţiei de stimulare
b) alcătuirea grupurilor de cercetare *
c) stabilirea variabilei dependente
47. Pragul absolut al senzaţiei olfactive este dat de:
a) nivelul de tărie cel mai mare
b) nivelul de tărie mijlociu
c) nivelul de tărie cel mai mic *
48. Pragul spaţial tactil se exprimă în:
a) litri
b) milimetri *
c) grame
49. Sensibilitatea termică se măsoară cu:
a) microesteziometrul
b) algezimetrul
c) termoesteziometrul *
50. Psihofizica subiectivă a fost iniţiată de:
a) G.Th. Fechner
b) W.Wundt
c) S.S.Stevens *
51. Psihofizica obiectivă a fost dezvoltată de:
a) G.Th. Fechner *
b) P.Fraisse
c) Gh.Zapan
52. Psihofizica obiectivă vizează studierea:
a) raportul energetic dintre intensitatea stimulului şi a reacţiei *
b) opiniile subiecţilor
c) reacţiile la stimuli complecşi.
53. Psihofizica subiectivă studiază:
a) raporturile dintre mijloacele tehnice şi reacţiile subiecţilor
b) aprecierile calitative ale subiecţilor *
c) reacţiile mai multor subiecţi.
54. Sistemul morfofuncţional cel mai afectosensibil este:
a) sistemul digestiv
b) sistemul urinar
c) sistemul cardio-vascular *
55. Reacţia electrodermală se referă la:
a) variaţiile biocurenţilor activităţii cardiace
b) variaţiile rezistenţei electrice a pielii *
c) variaţiile ritmului respirator.
56. Reacţia electrodermală se determină cu:
a) cardiograful
b) pletismograful
c) galvanometrul *
57. Reacţiile vasculare de vasoconstricţie şi vasodilataţie se determină cu:
a) galvanometrul
b) pletismograful *
c) cronaximetrul.
58. Actele ideo-motorii pot fi determinate cu:
a) pneumograful
b) electromiograful *
c) cronoscopul
59. Sensibilitatea gustativă se determinä prin:
a) aplicarea de soluţii apoase pe limbă *
b) esteziometru
c) fotometru
60. Modelarea experimentală reprezintă:
a) aparatura de laborator
b) comportamentul determinat de variabila independentă *
c) factorii perturbatori.
61. Tabelele pseudoizocromatice se utilizeazä la:
a) stabilirea pragului vizual
b) diagnosticarea unor tulbuäri de cromosensibilitate *
c) determinarea câmpului vizual
62. Cecitate cromatică reprezintă:
a) neputinţa de a vedea anumite culori *
b) scăderea acuităţii vizuale
c) scăderea vederii la distanţă
63. Tabelele pseudoizocromatice (Stilling, Ishihara) se utilizează pentru:
a) determinarea pragurilor vizuale
b) identificarea unor disfuncţii de cromosensibilitate *
c) studierea sensibilităţii cutanate
64. Câmpul vizual reprezinţă:
a) vederea la distanţă
b) vederea stereoscopică
c) întinderea vederii fără modificarea fixării privirii *
65. Seria cromatică cuprinde:
a) cele 7 culori spectrale
b) culorile alb şi negru *
c) culorile roşu şi verde
66. Culorile acromatice se deosebesc între ele prin:
a) tonul cromatic
b) luminozitate *
c) saturaţie
67. Ochiul omenesc percepe undele electromagnetice din registrul:
a) 800 mμ – 200mμ.
b) 780 mμ – 380mμ *
c) 1000mμ – 200mμ
68. Amestecând 2 culori apropiate în registrul spectral se obţine o
culoare:
a) complementarä
b) intermediară *
c) pereche.
69. Peste 780 mμ. avem spectrul:
a) ultraviolet
b) infraroşu *
c) vizibil
70. Maximul vizual de sensibilitate se află la:
a) periferia retinei
b) zona petei oarbe
c) zona foveii centrale (pata galbenă) *
71. Deplasarea maximului de cromosensibilitate spre zona albastră a
spectrului, în condiţiile trecerii de la vederea diurnă la cea crepusculară, a
fost descrisă prima dată, de
a) Granit
b) Purkinje *
c) Helmholtz
72. Sub 380 mμ avem spectrul
a) cromatic
b) ultraviolet *
c) infraroşu
73. Registrul spectral pentru roşu este de:
a) 780mμ – 610mμ *
b) 500mμ – 350mμ
c) 650mμ – 300mμ
74. Registrul spectral pentru oranj (portocaliu) este de:
a) 650mμ – 590mμ *
b) 590mμ – 575mμ
c) 560mμ – 510mμ
75. Registrul spectral pentru galben este de:
a) 560mμ – 510mμ.
b) 590mμ – 575mμ. *
c) 510mμ – 490mμ
76. Registrul spectral pentru verde este de
a) 510mμ – 490mμ
b) 490mμ – 480mμ
c) 560mμ – 510mμ *
77. Registrul spectral pentru albastru este de:
a) 480mμ – 470mμ
b) 470mμ – 452mμb *
c) 450mμ – 420mμ.
78. Registrul spectral pentru indigo este de:
a) 45mμ – 424mμ *
b) 470mμ – 450mμ
c) 424mμ - 380mμ.
79. Registrul spectral pentru violet este de:
a) 380mμ – 375mμ
b) 324mμ – 380mμ *
c) 324mμ – 300mμ
80. Imaginea consecutivă este:
a) perseverarea imaginii – stimul şi după încetarea acţiunii stimulului*
b) halucinaţie vizuală
c) o scădere a sensibilităţii vizuale
81. Substanţa fotosensibilă (rodopsina) se găseşte în:
a) conuri *
b) bastonaşe
c) nervul optic
82. Rodopsina se mai numeşte
a) purpur vizual *
b) iodopsină
c) umoare sticloasă
83. Rodopsina se reface în prezenţa
a) vitaminei A *
b) vitaminei C
c) influxului nervos specific
84. Hemeralopia (orbul găinilor) semnifică:
a) cecitatea nocturnä şi crepusculară*
b) acromatopia pentru roşu
c) deficit de conuri
85. Conurile sunt mai fine şi mai multe în:
a) zona periferică
b) zona de origine a nervului optic
c) zona foveei centrale *
86. În funcţie de zonele de pe retină conurile sunt mai dense în:
a) zona periferică
b) zona de origine a nervului optic
c) zona foveei centrale *
87. Pentru diagnosticarea tulburărilor de cromosensibilitate se utilizează:
a) platiscopul
b) testele pseudoizocromatice (Stelling. Ishihara) *
c) campimetrul
88. Iluminaţia obiectelor este dată de:
a) lungimea de undă reflectată
b) deosebirea culorii de culoarea neagră
c) cantitatea de energie radiară reflectată *
89. Vederea stereoscopică stă la baza:
a) sensibilităţii cromatice
b) percepţiei adâncimii şi mărimii obiectivelor *
c) vederii la distanţă
90. Imaginea consecutiv-negativă se caracterizează prin:
a) imaginea postacţională apare după o pauză de la încetarea acţiunii
stimulului
b) durează mai puţin decât cea consecutiv-pozitivă
c) este complementară imaginii cromatice iniţiale *

II. ÎNTREBĂRI CU MAI MULTE RĂSPUNSURI CORECTE

91. Principalele metode fiziologice de interes pentru psiholog sunt:
a) EEG (electroencefalografia) *
b) EKG (electrocardiografia) *
c) Pneumografia *
d) T.R. (timpul de reactie)
e) Tahistoscopia
92. Principalele metode ale psihofizicii sunt:
a) măsurării duratelor
b) limitelor *
c) erorii medii *
d) constantei *
93. Criteriile de evaluare predictivă a unui test sunt:
a) sugestibilitatea
b) validitatea *
c) fidelitatea *
d) sensibilitatea *
94. Adaptarea olfactivă se realizează prin:
a) puterea odorantă a substanţelor *
b) repaus olfactiv
c) durata de acţiune a mirosului (substanţei) *
95. Neutralizarea variabilelor perturbante se poate face prin:
a) ipoteză plauzibilă
b) izolarea subiectului *
c) stabilirea grupurilor perechi
d) menţinerea constantă a variabilelor străine *
96. Factorii de invalidare a ipotezei de cercetare sunt:
a) datele nu sunt exprimate aritmetic
b) diferenţa dintre datele recoltate nu este semnificativă *
c) direcţia rezultată este inversă celei prezumate *
97. Culorile naturale de bază (primare) sunt:
a) albastrul întunecat *
b) violet
c) albastru-verzui *
d) roşul oranj *
e) galben *
98. Contrastul cromatic poate fi:
a) neutru
b) simultan *
c) succesiv *
99. O hârtie cenuşie aşezată pe un anumit fond cromatic ia nuanţa
complementului fondului, astfel:
a) pe fond albastru, devine gălbuie *
b) pe fond roşu, devine verzuie *
c) pe fond verde, devine rozalie *
d) pe fond galben, devine albăstruie *
100. Preferintele cromatice sunt structurate functie de:
a) sex *
b) voinţă
c) vârstă *
d) personalitate *
e) factori socio-culturali (tradiţii, educaţie) *
101. Imaginile consecutive pot fi:
a) neutre
b) negative *
c) pozitive *
102. Din perspectivă termică culorile sunt percepute ca având un efect de:
a) cald *
b) rece *
c) neutru
103. Din perspectiva distanţei culorile sunt percepute ca exercitând un
efect de:
a) infinitate
b) depărtare *
c) apropiere *
104. Culoarea roşie exercită un efect de:
a) apropiere *
b) neutralitate
c) căldură *
d) stimulare *
105. Culoarea albastru are efect de:
a) indiferenţă
b) depărtare *
c) relaxare *
d) rece *
106. Culoarea verde are efect de:
a) superioritate *
b) depărtare *
c) răceală *
d) impulsivitate
107. Culoarea galbenä are efect de:
a) indiferenţă
b) apropiere *
c) forte cald *
d) relaxare *
108. Culorile cu efect stimulator-mobilizator sunt:
a) albastru
b) roşu *
c) verde
d) galben *
109. Culorile cu efect depresiv-inhibitor sunt:
a) roşu
b) violet *
c) negru *
d) albastru *
110. Culorile cu efect deconectant-relaxant sunt:
a) roş-portocaliul
b) verde *
c) alb *
d) negru
111. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea roşie sunt:
a) eroismul *
b) fidelitatea *
c) laşitatea
d) provocarea *
e) vigoarea *
112. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea albastră sunt:
a) egoismul
b) statornicia *
c) speranţa *
d) aşteptarea *
113. Atributele psihosociale simbolizate de culoarea galbena sunt:
a) bogăţia *
b) nobleţea *
c) expansivitatea *
d) 1aşitatea
114. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea verde sunt:
a) acceptanţa *
b) liniştea *
c) intoleranţa
d) regretul
e) mulţumirea *
115. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea albă sunt:
a) regretul
b) pacea *
c) inocenţa *
d) sinceritatea *
e) înţelegerea *
116. Atributele psihosociale simbolizate prin culoarea neagră sunt:
a) bucuria
b) durerea *
c) ostilitatea *
d) moartea *
e) gravitatea *

III. ÎNTREBĂRI CU RĂSPUNSURI DE TIP ADEVARAT/FALS

117. Variabila independentă este unul dintre tipurile de variabile
implicate în experiment.
a) A *
b) F
118. Grupul de control este grupul utilizat în experiment la care se aplică
o condiţie de stimulare.
a) A
b) F *
119. Grupul experimental este acel grup în care variabila independentă ia
o anumită valoare
a) A
b) F *
120. Experimentul pune accent pe geneza unui anumit fenomen şi nu pe
evaluarea lui la un moment dat.
a) A *
b) F
121. Timpul de reacţie se numeşte simplu atunci când există mai multe
modalităţi de răspuns la stimulii administraţi.
a) A *
b) F
122. Substanţele chimice insolubile în apă generează senzaţii gustative.
a) A
b) F *
123. În experiment, cercetătorul (experimentatorul) are rol constatativ.
a) A
b) F *
124. În experimentul invocat sunt studiate fenomene precum: experienţă
de viaţă, starea de sănătate a subiecţilor, diferenţele de sex etc.
a) A
b) F *
125. Stimulul se mai nume şi variabila dependentă.
a) A *
b) F
126. Trăsăturile de personalitate ale subiectului fac parte din categoria
variabilelor perturbatoare.
a) A
b) F *
127. Răspunsul subiectului la acţiunea experimentatorului este
reprezentat de variabila numită dependentă.
a) A *
b) F
128. Variabila perturbatoare este reprezentatà de personalitatea
subiectului.
a) A
b) F *
129. În experimentul de tip factorial experimentatorul alege mai multe
valori ale variabilei independente, urmărind efectul lor asupra variabilei
dependente.
a) A *
b) F
130. Experimentul de tip natural este acela care se desfaşoară în natură.
a) A
b) F *
131. Expresia “Ce se întamplă dacă?” caracterizează experimentul de tip
pilot.
a) A
b) F *
132. Spre deosebire de experiment, testul se intereseazã de geneza
fenomenului pe care-l studiază.
a) A
b) F *
133. Experimentul îşi propune să dezvăluie cauzalitatea fenomenului
studiat.
a) A
b) F *
134. Termenul de “test” îi apartine lui A. Binet.
a)A
b) F *
135. Undele alfa caracterizează creierul uman în stare de veghe, în
condiţii de activitate intensă.
a) A
b) F *
136. Undele teta pot fi întâlnite la om în stärile patologice.
a) A *
b) F
137. Pneumograful este aparatul cu care se măsoară variaţiile de volum
ale vaselor de sânge.
a) A
b) F *
138. Pletismograftil măsoară ritmurile bioelectrice ale activitätii cardiace.
a) A
b) F *
139. Electrocardiograma este aparatul cu care se înregistrează activitatea
inimii.
a) A *
b) F
140. Timpul de reacţie complex este mai lung decât timpul de reacţie
simplu.
a) A *
b) F
141. Pragul absolut este valoarea cea mai mică a unui stimul (excitant)
care determină o reacţie specifică.
a) A *
b) F
142. Pragul diferenţial este reprezentat de valoarea cea mai mare a unui
stimul (excitant) care determină o reacţie specifică.
a) A
b) F *
143. Senzaţiile de foame aparţin senzaţiilor interne.
a) A *
b) F

IV. INTREBARI CU RASPUNSURI DE TIP DA NU

144. Electrogeneza musculară poate fi pusă în evidenţă cu ajutorul
electromiografului.
a) DA *
b) NU
145. Ritmurile teta şi delta caracterizează creierul uman în stare de veghe.
a) DA
b) NU *
146. Personalitatea reprezintă într-un experiment variabila perturbatoare.
a) DA
b) NU *
147. W.Wundt este fondatorul primului laborator de psihologie
experimentală.
a) DA *
b) NU
148. Experimentatorul are rol constatator în cadrul experimentului pe
care-l realizeazä.
a) DA
b) NU *
149. În grupul numit de control variabila independentă ia valoarea zero.
a) DA *
b) NU
150. Experimentul psihopedagogic este o variantă a experimentului de
laborator.
a) DA
b) NU *
151. În experimentul de tip factorial experimentatorul alege două valori
ale variabilei independente, urmărind efectul lor asupra variabilei
dependente.
a) DA *
b) NU
152. Undele delta au un ritm mai alert decât undele alfa.
a) DA
b) NU *
153. Undele beta caracterizeazä creierul uman în stare de somn.
a) DA
b) NU *
154. Undele caracteristice creierului uman sunt: alfa, beta, gama şi delta.
a) DA
b) NU *
155. Înregistrarea mişcărilor respiratorii ale omului se face cu ajutorul
electroencefalografului.
a) DA
b) NU *
156. Aparatul clasic de măsurare a timpului de reacţie al unui subiect se
numeşte cronoscop.
a)DA *
b)NU
157. Timpul de reacţie simplu presupune existenţa mai multor modalităţi
de răspuns la un singur stimul.
a) DA
b) NU *
158. Grupul de control este într-un experiment grupul în care valoarea
variabilei independente este zero.
a) DA *
b) NU *
159. În observaţie cercetătorul (observatorul) are un rol activ, provocând
faptele observate.
a) DA
b) NU *

Toate grilele rezolvate Universitatea Spiru Haret. Grilele de la toate facultatile!