Facultatea de Marketing si Afaceri Economice Internationale An 1 - Ec. internationala 2 marketing an 2 - SEM 1

Facultatea de Marketing si Afaceri Economice Internationale An 1 - Ec. internationala 2 marketing an 2 - SEM 1 Universitatea Spiru Haret

Economie Internationala 2
True/False
Indicate whether the sentence or statement is true or false.
_A___ 1. Balanta de plati externe este este un tablou sintetic in care se inregistreaza sistematic ansamblul fluxurilor reale, financiare si monetare intervenite intre rezidentii unei tari si restul lumii in decursul unui an.
_F___ 2. Titlurile de valoare, creditele bancare si investitiile sunt cele trei segmente ale pietei valutare.
__A_ 3. Una din functiile de baza ale monedei este aceea de mijloc de plata in cadrul tranzactiilor comerciale, ca
instrument unic al acestora.
__A__ 4. Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate catre tarile in curs de dezvoltare provin din investitii directe, imprumuturi bancare externe si imprumuturipe baza de emisiuni si obligatiuni.
__A__ 5. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale datoriei externe.
__F__ 6. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale datoriei publice cu sau fara garantii guvernamentale.
__A__ 7. Majorarea dobanzii initiale la imprumut in raport cu rata curenta de pe piata financiara este una din
conditionarile reesalonarii datoriei externe.
_F___ 8. Micsorarea dobanzii initiale la imprumut in raport cu rata curenta de pe piata financiara este una din
conditionarile reesalonarii datoriei externe.
__A__ 9. Rascumpararea creantelor detinute de banci asupra lor, este o metoda de diminuare a datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare.
__F__ 10.Clauza de rectificare se realizeaza dupa urmatoarea formula:
_A___ 11. Includerea mascata in pretul unui bun exportat a unei marje de risc prezinta dezavantajul umflarii pretului, iar produsul sa nu mai fie competitiv pe pietele externe.
_F___ 12. Comertul invizibil cuprinde schimburile internationale ale caror obiecte nu sunt marfurile, ci doar serviciile si nu alte valori care nu sunt bunuri materiale.
__F__ 13. Din punctul de vedere al reglementarilor vamale, comertul international cu servicii este „invizibil”, aceste servicii nefiind reale si comensurabile .
_A___ 14.In cadrul comertului mondial, ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de crestere mai rapida.
__A__ 15. Daca indicele de export creste mai repede decat indicele preturilor de import, tara respectiva obtine un castig de valoare; si invers, in cazul in care indicele preturilor de import creste mai repede decat cel de export,
indicele raportului de schimb va fi subunitar, iar tara respectiva va pierde valoare in schimburile economice
internationale.
_A___ 16.Indicele raportului de schimb (Terms of Trade) se calculeaza dupa urmatoarea formula:
_F___ 17. Riscul de pret rezulta din schimbarea nedorita a preturilor intr-o tranzactie financiara fie pentru exportator, fie pentru importator, modificand in timp echilibrul contractual.
__F__ 18. Riscul de pret exista si este vizibil in special in cazul comertului cu cereale, minereuri, metale, textile,
incaltaminte, confectii.
__F__ 19. Tarile in curs de dezvoltare sunt interesate si pledeaza pentru scaderea alocatiilor bugetare destinate
dezvoltarii
__F__ 20. Negocierile de reesalonare se realizeaza in raport indirect cu structura datoriei externe.
___F_ 21. O alta metoda de crestere a datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare debitoare o reprezinta
rascumpararea creantelor detinute de banci asupra lor.
_A___ 22.Primul tip de inovatie financiara aparuta – rascumpararea datoriei – permite tarii debitoare sa
rascumpere „la vedere” datoria existenta, dar la valoarea ei de piata, incluzand o decotare, si nu la valoarea ei
nominala.
_A___ 23. Fiecare tara are datoria sa-si procure singura, prin efort propriu, resursele financiare de care are nevoie pentru dezvoltare pe calea economisirii.
_A___ 24. Ajutorul public pentru dezvoltare se apropie in prezent intr-o masura tot mai mare de cerintele unei finantari reale a tarilor dezvoltate .
__F__ 25. Sursa principala de provenienta a datoriei externe o reprezinta excedentul balantei comerciale ca
urmare fie a cresterii importurilor cu mult peste exporturile unei anumite perioade, fie a unui raport de
schimb dezavantajos.
_A___ 26.Reamenajarea datoriei externe a unui stat presupune negocierea privind reesalonarea amortizarii
imprumutului, precum si stabilirea conditiilor unui imprumut suplimentar, menit sa permita debitorului
plata serviciului scadent al datoriei.
_F___ 27.O alta metoda de crestere a datoriei externe a tarilor in curs de dezvoltare debitoare o reprezinta
rascumpararea creantelor obtinute de banci asupra lor.
_F___ 28.Pe piata secundara a aparut si posibilitatea rascumpararii datoriei sau conversiei datoriei in active
pentru tarile creditoare prin intermediul inovatiilor financiare aparute pe aceasta piata.
_A__ 29. Orice act de vanzare-cumparare presupune (atat pe plan intern, cat si pe plan extern) ca producatorul sa intre, in final, in posesia contravalorii produselor sale sub forma de bani nationali ai tarii sale pe care sa-i poata
folosi la procurarea de mijloace de productie, la plata salariilor, a impozitelor si care trebuie sa aiba, de
regula, o circulatie legala si obligatorie in tara producatorului.
_F___ 30.Emiterea banilor de hartie este in prezent atributul agentilor economici, care folosesc multiple parghii
pentru a asigura circulatia obligatorie a banilor de hartie in platile interne, urmarind scopuri economice,
politice si sociale ce decurg din natura politicii economice.
_A___ 31. Depozitele financiare de trezorerie reprezinta un plasament international de fonduri, la o banca sau institutie bancara, in valuta straina, temporar disponibile
_A_ 32. Scopul depozitelor financiare de trezorerie consta – in principal – in mentinerea unui grad foarte inalt al
lichiditatii fondurilor, fara insa a se subaprecia prin aceasta maximizarea veniturilor din depozitele financiare
respective.
_A___ 33. Dezvoltarea pietelor eurovalutare a creat conditii favorabile diversificarii formelor si tehnicilor de depozite sau altor plasamente financiare internationale
_F___ 34.Eurovaluta este o valuta depozitata intr-un cont la o banca situata in tara de emisiune.
__A__ 35. Creditul international este una din componentele importante ale fluxului valutar-financiar international
_A___ 36. Raportul valoric dintre monede a caror valoare nu mai corespunde paritatii – aceasta fiind regula – se numeste curs valutar.
__A__ 37. Cursul valutar central – ca si paritatea valutara – are un caracter teoretic, intrucat, in realitate, raportul practic, de zi cu zi, in care se schimba o valuta convertibila cu alta –cursul de schimb – variaza in jurul cursului
central.
__F__ 38.Modificarea cursului de schimb al unei valute fata de alta ca urmare a unor miscari spontane (inflatie,
deflatie etc.) poate lua forma de repreciere (reducerea cursului de schimb) sau de depreciere (sporirea cursului
de schimb) a unei valute in raport cu alta.
_A___ 39. Pentru a face fata platilor internationale, sistemul monetar international si statele participante la el trebuie sa dispuna de o anumita lichiditate internationala; prin aceasta se intelege capacitatea tarilor de a efectua
decontarile internationale in momentul scadentei de plata.
_F___ 40.Modul de utilizare a instrumentelor de plata si de credit nu este reglementat prin conventii sau uzante
internationale, bancile avand un rol determinant in a asigura valabilitatea, garantarea si eficienta utilizarii
acestor instrumente.
_F__ 41. Cele trei segmente ale pietei financiare – titlurile de valoare, creditele bancare si investitiile – cunosc o
dinamica ridicata, inferioara dinamicii comertului mondial.
_F___ 42. Investitiile internationale au o pondere importanta pe piata de capital, observandu-se locul preponderent al investitiilor asiatice.
_A___ 43. Avand in vedere ca dolarul SUA a indeplinit oficial (iar neoficial si in prezent) functiile unei monede
internationale, SUA au abuzat de aceasta situatie si, timp de peste trei decenii, au avut deficite in balanta lor
de plati, echilibrarea facandu-se in moneda nationala americana.
_F___ 44. Capitalul FMI este numit donatie, intrucat el este format din contributiile statelor membre.
_A___ 45. Activitatea FMI consta in supravegherea functionarii sistemului monetar international, in finantarea
deficitelor din balantele de plati ale statelor membre, in cazul in care aceasta situatie exista pe perioade mici
de timp
_F___ 46. Atat sumele in DST alocate statelor, cat si detinerile de DST neutilizate, aflate in cont la FMI, nu sunt
purtatoare de dobanzi, avand acelasi regim cu cel al depozitelor.
_A___ 47. DST functioneaza ca o moneda de cont a FMI, constituita pe principiul cosului de valute.
_A___ 48. Balanta de plati externe se construieste pe baza raportarilor statistice la sistemul bancar prin intermediul caruia se deruleaza decontarile internationale.
_F___ 49. Imigratia reprezinta deplasarea pendulatorie a populatiei intre resedinta (tara de origine) si locul de munca (tara de primire).
_F___ 50. Emigratia este primirea populatiei deplasate in tara de destinatie, temporar sau definitiv.
_A___ 51. Cauza fundamentala a migratiei internationale a fortei de munca, potrivit unui studiu efectuat in ultimii ani de Oficiul International al Muncii de la Geneva, o constituie diferentele de venituri intre diferite tari, in special intre tarile industrializate si cele in curs de dezvoltare.
_F___ 52. Abordarea structurala considera fiecare migrant ca pe un om rational existent care evalueaza destinatiile posibile si alege solutia optima privind impozitul pe salariu, munca sigura si costul transportului.
_F___ 53. Abordarea individuala considera ca soarta imigrantilor este determinata, in ultima instanta, de circumstantele cu care se confrunta.
_A___ 54. Probabilitatea unei evaziuni fiscale nete, datorata emigrarii, este influentata de configuratia bunurilor publice, ca si a emigratiei intr-un ciclu de viata. Indivizii tind sa migreze la inceputul varstei adulte.
_F___ 55. Exodul de competente – transfer invers de competente - se refera la persoanele necalificate din tarile in curs de dezvoltare care emigreaza in tarile dezvoltate
_A___ 56. Migrantii se sustrag, de regula, platii impozitelor in tarile lor de origine, dar sunt supusi unor noi taxe in tara de destinatie
_F___ 57. Navigatia neregulata sau tramp reprezinta o navigatie organizata pe o ruta comerciala data, dupa un orar fix.
Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
_A___ 58. Teoria care compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productia acestuia a tarilor care au costurile de productie cele mai scazute, este:
a. teoria costurilor absolute;
b. teoria dotarii natiunilor cu factori de productie;
c. teoria seriilor mari de fabricatie;
d. teoria costurilor comparative;
e. teoria integrarii economice.
_B___ 59. Teoria care apreciaza ca specializarea in produsele pentru export trebuie sa puna in valoare acei factori de care un stat dispune din abundenta se numeste:
a. teoria costurilor absolute;
b. teoria dotarii natiunilor cu factori de productie;
c. teoria seriilor mari de fabricatie;
d. teoria costurilor comparative;
e. teoria integrarii economice.
_C___ 60. Teoria care cuprinde o corelatie importanta in ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de
dimensiunea productiei este:
a. teoria costurilor absolute;
b. teoria dotarii natiunilor cu factori de productie;
c. teoria seriilor mari de fabricatie;
d. teoria costurilor comparative;
e. teoria integrarii economice.
_E___ 61. Teoria economica cu o larga recunoastere teoretica si practica care se bazeaza pe avantajele oferite de
reducerea sau eliminarea taxelor vamale reciproce, sporirea potentialului pietelor de desfacere si cresterea
competitivitatii intre ofertanti este:
a. teoria costurilor absolute;
b. teoria dotarii natiunilor cu factori de productie;
c. teoria seriilor mari de fabricatie;
d. teoria costurilor comparative;
e. teoria integrarii economice.
_C___ 62. Care din urmatoarele este o componenta a circuitului economic mondial:
a. diviziunea internationala a muncii;
b. noua ordine mondiala;
c. cooperarea economica internationala.
_A___ 63. Care din urmatoarele nu este o componenta a circuitului economic mondial :
a. diviziunea internationala a muncii;
b. cooperarea economica internationala;
c. relatiile valutar- financiare internationale.
_B___ 64. Din punct de vedere al obiectului impunerii, taxele vamale nu pot fi:
a. taxe vamale de import;
b. taxe vamale cu caracter protectionist;
c. taxe vamale de tranzit.
__B_ 65. Cel mai vechi si cel mai raspandit tip de taxa cunoscut si folosit pe plan mondial, care se exprima ca un
procent fix din valoarea marfii importate sau exportatesi este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a
marfurilor respective se numeste:
a. taxa vamala specifica;
b. taxa vamala ad-valorem;
c. taxa vamala cu caracter protectionist.
_A___ 66. Daca ne referim strict la scopul impunerii, taxele vamale nu sunt:
a. taxe vamale de tranzit;
b. taxe vamale cu caracter protectionist;
c. taxe vamale cu caracter fiscal.
__C__ 67. In functie de modul in care statul le stabileste, taxele vamale pot fi:
a. taxe vamale de export, de import si de tranzit;
b. taxe vamale cu caracter protectionist si taxe vamale cu caracter fiscal;
c. taxe vamale cotractuale, preferentiale, de retorsiune si autonome sau generale;
d. taxe vamale specifice, ad-valorem sau compuse.
_C___ 68. Daca ne referim strict la obiectul impunerii, taxele vamale pot lua urmatoarele forme:
a. taxe vamale cotractuale, preferentiale, de retorsiune si autonome sau generale;
b. taxe vamale specifice, ad-valorem sau compuse.
c. taxe vamale de export, de import si de tranzit;
d. taxe vamale cu caracter protectionist si taxe vamale cu caracter fiscal.
_D___ 69. Dupa scopul impunerii, taxele vamale se pot clasifica in:
a. taxe vamale cotractuale, preferentiale, de retorsiune si autonome sau generale;
b. taxe vamale specifice, ad-valorem sau compuse.
c. taxe vamale de export, de import si de tranzit;
d. taxe vamale cu caracter protectionist si taxe vamale cu caracter fiscal.
_B___ 70. In ceea ce priveste modalitatea de calculare si percepere a taxelor vamale, acestea se pot imparti in:
a. taxe vamale cotractuale, preferentiale, de retorsiune si autonome sau generale;
b. taxe vamale specifice, ad-valorem sau compuse;
c. taxe vamale de export, de import si de tranzit;
d. taxe vamale cu caracter protectionist si taxe vamale cu caracter fiscal.
_D___ 71. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc:
a. taxe vamale preferentiale;
b. taxe vamale cu caracter protectionist;
c. taxe vamale mixte;
d. taxe vamale de retorsiune.
_B__ 72. Tarifele vamale folosite cu precadere de tarile in curs de dezvoltare si care sunt prevazute cu o singura
coloana de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale indiferent de tara de unde provin, se
numesc:
a. tarife vamale complexe;
b. tarife vamale simple;
c. tarife vamale specifice.
C____ 73. Instrumentele de natura tarifara cel mai frecvent utilizate sunt:
a. prohibitiile la import;
b. subventiile;
c. taxele vamale;
d. taxele antidumping.
_A__ 74. Barierele netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export sunt:
a. inerdictiile la import, contingentele de import, licentele de import si autolimitarile la export;
b. taxele de prelevare variabila la import, ajustarea fiscala la frontiera, taxele antidumping si compensatorii, depunerile prealabile in valuta la import si ajustarea fiscala la frontiera;
c. cerinte de ordin tehnic cum ar fi evaluarea marfurilor in vama sau formalitati si documente suplimentare cerute la export sau import;
d. norme de securitate, norme sanitare si fitosanitare si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea.
_B___ 75. Barierele netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor sunt:
a. inerdictiile la import, contingentele de import, licentele de import si autolimitarile la export;
b. taxele de prelevare variabila la import, ajustarea fiscala la frontiera, taxele antidumping si compensatorii, depunerile prealabile in valuta la import si ajustarea fiscala la frontiera;
c. cerinte de ordin tehnic cum ar fi evaluarea marfurilor in vama sau formalitati si documente suplimentare cerute la export sau import;
d. norme de securitate, norme sanitare si fitosanitare si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea.
_C___ 76. Barierele netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative sunt:
a. inerdictiile la import, contingentele de import, licentele de import si autolimitarile la export;
b. taxele de prelevare variabila la import, ajustarea fiscala la frontiera, taxele antidumping si compensatorii, depunerile prealabile in valuta la import si ajustarea fiscala la frontiera;
c. cerinte de ordin tehnic cum ar fi evaluarea marfurilor in vama sau formalitati si documente suplimentare cerute la export sau import;
d. norme de securitate, norme sanitare si fitosanitare si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea.
_D___ 77. Barierele netarifare de tipul obstacolelor tehnice, care decurg din standardele aplicate marfurilor sunt:
a. inerdictiile la import, contingentele de import, licentele de import si autolimitarile la export;
b. taxele de prelevare variabila la import, ajustarea fiscala la frontiera, taxele antidumping si compensatorii, depunerile prealabile in valuta la import si ajustarea fiscala la frontiera;
c. cerinte de ordin tehnic cum ar fi evaluarea marfurilor in vama sau formalitati si documente suplimentare cerute la export sau import;
d. norme de securitate, norme sanitare si fitosanitare si norme privind ambalarea, marcarea si etichetarea.
_C___ 78. Acele reglementari care au in vedere bunurile destinate consumului productiv si care cer indeplinirea
anumitor conditii de calitate, de igiena si de securitate a muncii sunt:
a. norme sanitare;
b. norme fitosanitare;
c. norme de securitate;
d. norme privind marcarea produselor.
__C__ 79. La nivel macroeconomic, subventiile directe la export sunt masuri de natura:
a. fiscala;
b. financiar- bancara;
c. bugetara;
d. valutara.
_B___ 80. Asigurarea si garantarea creditelor de export, la nivel macroeconomic este o masura de natura:
a. valutara;
b. financiar-bancara;
c. bugetara;
d. fiscala.
__D__ 81. Formula corecta de calcul pentru indicele de pret este:
a.
c.
b.
d.
_B___ 82. Nu fac obiectul comertului invizibil:
a. serviciile;
b. marfurile;
c. alte valori care nu suntbunuri materiale.
_B___ 83. Activitatile prestate sub forma de transporturi, turism, asigurari, activitati bancare comert cu brevete, licente,
etc. se numesc:
a. servicii- factor;
b. servicii non-factor.
_A___ 84. Serviciile care se materializeaza in venituri valutare sub forma de profit, dobanda, salarii si subventii rezultate din miscarea internationala de capital, munca si tehnologii, se numesc:
a. servicii-factor;
b. servicii non-factor.
__B__ 85. Cea de-a doua forma de manifestare a creativitatii umane, considerata a fi o realizare superioara si care
inglobeaza acte de creatie stiintifica, literara si artistica, este:
a. proprietatea industriala;
b. proprietatea intelectuala;
c. inteligenta economica;
d. creativitatea.
_D___ 86. Creatia stiintifica sau tehnica de noutate absoluta in raport cu stadiul cunoscut al tehnicii, care are un caracter practic si aplicativ, se numeste:
a. proprietate intelectuala;
b. inovatie;
c. tehnologie;
d. inventie.
__E__ 87. Ansamblul cunostintelor tehnice de specialitate care vizeaza activitatea economica, in sensul realizarii
productiei, crearea de noi produse sau la modificari esentiale ale celor existente, inclusiv managementul
procesului de fabricatie si comercializare, se numeste:
a. creativitate;
b. inteligenta economica;
c. inovatie.
d. inventie;
e. tehnologie.
__B__ 88. Ansamblul actiunilor coordonate de cercetare, prelucrare si distribuire a informatiei utile in vederea
exploatarii sau necesare agentilor economici, se numeste:
a. creativitate;
b. inteligenta economica;
c. inovatie;
d. inventie;
e. tehnologie.
__A__ 89. Principalul furnizor de tehnologie pe piata mondiala, care detine circa 50% din totalul transferurilor
internationale de tehnologie este:
a. SUA;
b. Japonia;
c. Germania;
d. Uniunea Europeana.
_C___ 90. Cesiunea, locutiunea, licentierea si aportul la constituirea capitalului social al unei societati mixte, sunt forme de comercializare specifice pentru:
a. licenta;
b. marca;
c. brevet de inventie;
d. know-how.
__D__ 91. Abilitatea tehnica, cunostintele tehnice, experienta tehnica si procedeele folosite sunt principalele elemente componente ale:
a. licentei;
b. marcii;
c. brevetului de inventie;
d. know-how-ului.
__D__ 92. Organizatia internationala al carei obiectiv este cooperarea in domeniul protectiei proprietatii intelectuale si care are ca sarcina promovarea activitatii intelectuale creatoare si inlesnirea transferului de tehnologie intre
state este:
a. ONUDI;
b. PNUD;
c. UNESCO;
d. OMPI;
e. ONU.
_D___ 93. Sfera economica de interferenta a intereselor purtatorilor de oferta turistica (materializata prin productie), cu cele ale purtatorilor de cerere turistica (materializata prin consum) reprezinta:
a. oferta turistica;
b. cererea turistica;
c. consumul turistic.
d. piata turistica;
e. produsul turistic.
_B__ 94. Ansamblul persoanelor care isi manifesta dorintade a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei
proprii, pentru alte motive decat prestarea unei activitatiremunerate, reprezinta:
a. oferta turistica;
b. cererea turistica;
c. consumul turistic;
d. piata turistica;
e. produsul turistic.
_A___ 95. Ansamblul elementelor care concura la obtinerea produsului turistic, sau altfel spus, integreaza ansamblul resurselor economice mobilizate in calitate de factori ai productiei turistice, reprezinta:
a. oferta turistica;
b. cererea turistica;
c. consumul turistic;
d. piata turistica;
e. produsul turistic.
_E___ 96. Rezultatul asocierilor si interdependentelor dintre resurse si servicii este:
a. oferta turistica;
b. cererea turistica;
c. consumul turistic;
d. piata turistica;
e. produsul turistic.
_A___ 97. Elementele atractive si elementele functionale sunt doua categorii componente ale:
a. produsul turistic;
b. consumul turistic;
c. piata turistica;
d. cererea turistica.
__B__ 98. Metoda de conlucrare reglementata juridic prin care o intreprindere extinde asupra altora dreptul de a efectua operatii de productie si comercializare in domeniul hotelier, conform tehnicilor sale proprii se numeste:
a. asociatie profesionala;
b. fransiza;
c. lanturi voluntare.
__C__ 99. Forma clasica de concentrare a productiei care se realizeaza prin diversificarea activitatii unei societati,
pornind de la cumpararea sau fuziunea unor intreprinderi ce nu au activitati inrudite din punct de vedere
industrial sau comercial, se numeste:
a. concentrare orizontala;
b. concentrare verticala;
c. conglomerat.
__D__ 100. Singura organizatie interguvernamentala cu atributii turistice generale exercitate la scara mondiala, este:
a. UNESCO;
b. ONU;
c. OMS;
d. OMT;
e. PNUD.
_A___ 101. In functie de mediul in care se desfasoara, modalitatile de transport se clasifica in:
a. transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, prin conducte si cablu si transport aerian;
b. expeditii fara transbordare si expeditii cu transbordare;
c. transporturi de marfuri de masa, de marfuri generale si de marfuri speciale.
_B___ 102. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in:
a. transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, prin conducte si cablu si transport aerian;
b. expeditii fara transbordare si expeditii cu transbordare;
c. transporturi de marfuri de masa, de marfuri generale si de marfuri speciale.
__B__ 103. Atunci cand raportam serviciul datoriei externe (Sde) la veniturile anuale ale unui stat (Va), ceea ce obtinem reprezinta:
a. cuantumul datoriei externe;
b. rata datoriei externe;
c. rata obligatiilor externe;
d. acest raport nu are relevanta din punct de vedere economic.
_B___ 104. Atunci cand raportam serviciul datoriei externe (Sde) la veniturile debitorilor (Vd), ceea ce obtinem
reprezinta:
a. cuantumul datoriei externe;
b. rata datoriei externe;
c. rata obligatiilor externe;
d. acest raport nu are relevanta din punct de vedere economic.
_C___ 105. Raportand serviciul datoriei externe (Sde) la nivelul rezervelor oficiale (Nro), determinam:
a. cuantumul datoriei externe;
b. rata datoriei externe;
c. rata obligatiilor externe;
d. acest raport nu are relevanta din punct de vedere economic.
__D__ 106. Creditele pe termen scurt, creditele pe termen lung si creditele acordate de FMI sunt componentele principale ale:
a. datoriei private negarantate;
b. datoriei publice;
c. datoriei publice garantate guvernamental;
d. datoriei externe.
__C__ 107. Forma de cooperare pe piata mondiala prin care firmele specializate isi asuma sarcina de a-i scuti pe clientii lor de operatiunile financiare ce decurg din activitatile comerciale, se numeste:
a. consulting;
b. asistenta de specialitate;
c. factoring;
d. leasing.
_A___ 108. Programele comune de cercetare sunt forme de cooperare specifice:
a. domeniului tehnico-stiintific;
b. domeniului productiei;
c. domeniului comercializarii produselor.
_C___ 109. Oferta comuna este o forma de cooperare specifica :
a. domeniului tehnico-stiintific;
b. domeniului productiei;
c. domeniului comercializarii produselor.
_C___ 110. Factoringul este o forma a cooperari economice internationale specifica:
a. domeniului tehnico-stiintific;
b. domeniului productiei;
c. domeniului comercializarii produselor.
C____ 111. Consultatiile ingineresti (consulting - engineering) sunt forme de cooperare internationala specifice:
a. domeniului tehnico-stiintific;
b. domeniului productiei;
c. domeniului comercializarii produselor.
__C__ 112. Ce sector distinct din PIB formeaza pe plan national serviciile?
a. primar
b. secundar
c. tertiar
_C___ 113. FMI, prin elaborarea balantei de plati externe standard, grupeaza serviciile internationale in:
a. servicii factor si servicii non – factor
b. servicii comerciale, investitionale, tehnologice, de marketing, servicii culturale si artistice, servicii educationale si de tratament sanitar, servicii turistice, servicii de comunicatii si transport, servicii prestate de emigranti, constructiile efectuate in strainatate
c. transporturi, turism, venituri din deplasarea factorilor de productie si transferuri unilaterale de fonduri banesti oficiale si private
d. utilizeaza diverse criterii de clasificare
__B__ 114. Comertul cu servicii se numeste invizibil, pentru ca acestea:
a. se creeaza si se utilizeaza in acelasi timp si in acelasi loc.
b. nu figureaza in tariful vamal al unei tari sau al alteia si, deci, nu se percep taxe vamale la granita unui stat.
c. sunt nestocabile.
d. sunt intangibile
_A___ 115. Ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de :
a. crestere mai rapida
b. scadere
c. stagnare
d. crestere in ritm lent
_D___ 116. Exista numeroase tari in care serviciile constituie un domeniu de sine statator si pentru multe dintre ele reprezinta o sursa insemnata de :
a. relatii
b. bunastare
c. confort
d. venituri
_A___ 117. Ce tara isi acopera necesarul de valuta pentru importurile sale in proportie de 30-40% din transporturile maritime?
a. Norvegia
b. SUA
c. Germania
d. Japonia
_A___ 118. Ponderea comertului cu brevete, licente, know-how si alte forme de tehnologii moderne din total comert invizibil este de:
a. 10%
b. 20%
c. 30%
d. 40%
_A___ 119. Principalul beneficiar al comertului cu inteligenta vie este:
a. SUA
b. Germania
c. Franta
d. Spania
_C___ 120. Industria telecomunicatiilor a cunoscut, in timp si alte mutatii in afara celor cantitative si tehnice, cum ar fi de exemplu, cele de natura :
a. structurala si functionala
b. structurala si dinamica
c. structurala si organizatorica
d. structurala si tipologica
_C___ 121. In functie de anumite caracteristici ale marfurilor tranzactionate, acestea pot fi livrate direct prin Internet (este cazul marfurilor digitizabile, cum este software-ul), sau pot fi livrate fizic:
a. in magazine
b. in depozite
c. la domiciliul cumparatorului
d. la bursele de marfuri
_D___ 122. Ce state ale Uniunii Europene sunt mult mai receptive la importul de filme europene decat alte tari?
a. Germania si Marea Britanie
b. Belgia si Italia
c. Austria si Olanda
d. Franta si Spania
_C___ 123. Comertul mondial cu filme, programe de televiziune si productii video este dominat de :
a. Italia
b. Franta
c. SUA
d. Marea Britanie
_B___ 124. Consumatorul cel mai important de filme, programe de televiziune si productii video de pe piata mondiala este :
a. SUA
b. Uniunea Europeana
c. Australia
d. China
_B___ 125. Comertul international cu servicii (comertul invizibil) vehiculeaza pe piata mondiala activitati nemateriale de circa :
a. 1.000 mld. dolari SUA
b. 1.700 mld. dolari SUA.
c. 2.500 mld. dolari SUA
d. 3.000 mld. dolari SUA
_C___ 126. Marii importatori de servicii sunt:
a. Canada, Australia, China, India
b. Italia, Austria, Belgia, Spania
c. Germania, SUA, Japonia si Franta
d. Argentina, Mexic, Venezuela, Egipt,
_A___ 127. Balanta comertului invizibil poate fi activa sau pasiva pentru o tara sau alta. Au sold activ in balanta
comertului cu servicii:
a. SUA, Franta, Spania, Hong Kong (China)
b. Japonia, Germania, Rusia, Canada
c. Austria, Olanda, Belgia, Danemarca
d. Venezuela, Argentina, Mexic, Egipt
_D___ 128. Fluxurile internationale de tehnologie se concentreaza pe un teritoriu restrans, format din triunghiul: SUA, Uniunea Europeana si Japonia, care detin din totalul transferurilor internationale de tehnologie circa :
a. 60%
b. 70%
c. 80%
d. 90%
__C__ 129. Germania este singura tara europeana care are o pondere a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare in productia industriala comparabila cu:
a. Franta sau Marea Britanie
b. Suedia sau Norvegia
c. SUA sau Japonia
d. Canada sau Rusia
__A__ 130.Piata internationala de tehnologii se caracterizeaza prin:
a. pozitia de monopol si oligipol
b. pozitia de monopson si oligopson
_D___ 131. A organizat la Viena, in anul 1979, Conferinta Natiunilor Unite pentru Stiinta si Tehnologie, care a adoptat un program de acti-uni, in sensul crearii Comitetului Interguvernamental pentru Stiinta si Tehnologie in folosul
dezvoltarii:
a. UNCTAD
b. PNUD
c. OMC
d. ONU
_B___ 132. A identificat si inventariat principalele tipuri de abuzuri si restrictii, practicate in transferul international de tehnologie sub forma licentelor de productie:
a. ONU
b. UNCTAD
c. PNUD
d. ONUDI
__C__ 133. A elaborat, in 1977, un ghid asupra licentelor, ce reliefeaza principalele probleme de ordin juridic pe care le implica negocierea licentelor sau acordurilor privind transferul international de tehnologie, atentionand statele in curs de dezvoltare asupra principalelor inconveniente sau dispozitii ce contravin intereselor acestora:
a. ONU
b. ONUDI
c. OMPI
d. PNUD
_D___ 134. S-a preocupat si de protejarea secretelor comerciale si a know-how-ului impotriva oricarui abuz de incredere si a oricarui act contrar practicilor comerciale oneste (loiale):
a. ONU
b. ONUDI
c. OMPI
d. UNCTAD
__A__ 135.A elaborat programe pentru transferul de tehnologii adecvate necesitatilor, posibilitatilor si intereselor tarilor, pregatirea cadrelor de specialitate, prestand in acelasi timp servicii de consultanta cu privire la realizarea de noi produse, cu luarea in considerare a conditiilor si tendintelor de pe piata mondiala:
a. ONUDI
b. ONU
c. UNCTAD
d. PNUD
_C___ 136. Are vocatia de a proteja si recompensa inventatorii si au-torii recunoscuti pentru creativitatea lor si, totodata, pentru modul in care se comercializeaza produsele de proprietate intelectuala:
a. ONUDI
b. ONU
c. OMPI
d. OCDE
_A___ 137.In cazul produselor industriei prelucratoare, peste 73% din exporturi se deruleaza intre tarile:
a. dezvoltate
b. in curs de dezvoltare
c. in tranzitie la economia de piata
d. sarace
__B__ 138.Care dintre tipurile de balante redate mai jos reflecta in mod sintetic exportul, importul si soldul comercial al unei tari ?
a. balanta de plati externe
b. balanta comerciala
c. balanta de venituri si cheltuieli
_B___ 139.Cooperarea microeconomica are ca obiectiv imediat obtinerea unor avantaje nemijlocite :
a. calitative , tehnice sau financiare.
b. materiale, tehnice sau financiare.
c. materiale, tehnice sau valutare.
d. calitative,materiale sau financiare.
_D__ 140.Cooperarea economica internationala intre unitati, firme si corporatii a aparut si se dezvolta pe fondul
revolutiei tehnico-stiintifice contemporane si al adancirii :
a. relatiilor economice internationale
b. circuitului economic international
c. schimburilor economice internationale
d. diviziunii internationale a muncii.
__A__ 141.Clasifica actiunile de cooperare economica in raport cu caracterul institutional si tehnico-economic al
conventiilor:
a. ONUDI
b. UNCTAD
c. Comisia economica a ONU pentru Europa
d. PNUD
_C___ 142. Reprezinta un sistem de finantare a dezvoltarii preferabil imprumuturilor bancare, fiind intr-o masura mai mare corespunzator nevoilor de finantare pe termen mediu si lung a unei economii nationale:
a. investitiile externe directe de capital
b. imprumuturile bancare externe de la bancile comerciale transnationale
c. emisiunile de obligatiuni
d. ajutorul public pentru dezvoltare
_C___ 143. Constituie transferurile de resurse financiare sau in natura ce nu implica rambursarea:
a. ajutoarele
b. imprumuturile pentru ajutoare
c. donatiile
d. alte contributii ale sectorului public
_D___ 144. In general, datoria externa a unei tari este reprezentata de totalitatea sumelor de bani si a altor active datorate creditorilor externi de catre rezidentii unei tari pe o perioada :
a. de un an
b. mai mica de un an
c. mai mare de sase luni
d. mai mare de un an
__A__ 145.Avand in vedere ca statul american era singurul care isi putea permite la acea vreme o acoperire in aur a monedei sale, aceasta constituia singura moneda convertibila in aur, astfel incat autoritatile monetare
americane asigurau oricand, la cererea bancilor centrale ale tarilor membre ale FMI, o conversie in aur a
detinerilor lor de dolari SUA la pretul stabilit de :
a. 35 USD/uncia de aur fin.
b. 33 USD/uncia de aur fin.
c. 32 USD/uncia de aur fin.
d. 30 USD/uncia de aur fin.
__D__ 146. Sistemul monetar creat la Bretton Woods a functionat satisfacator pana la sfarsitul anilor ___ , cand a intrat intr-o profunda criza structurala:
a. ‘50
b. ‘70
c. ‘40
d. ’60
_C___ 147. In lume exista, in prezent, circa ____ de monede nationale declarate formal convertibile din totalul de 184 de state membre ale FMI:
a. 184
b. 170
c. 140
d. 120
_B___ 148. Fondul Monetar International (FMI) este organizatia care a supravietuit pana in prezent, chiar dupa criza valutara din:
a. 1970-1972
b. 1971-1973
c. 1974-1976
d. 1977-1979
_D__ 149.Termenul de rascumparare a monedei nationale, adica termenul de rambursare, se stabileste in functie
de posibilitatile tarii respective de a-si echilibra balanta de plati externe, dar el nu trebuie sa depaseasca:
a. 1 an
b. 3 ani
c. 4 ani
d. 5 ani
_C___ 150. Balanta tranzactiilor sau operatiunilor curente este formata din balanta comerciala sau de marfuri, la care se adauga balanta serviciilor sau „invizibilelor” (formata din bunuri si servicii, venituri si din transferurile
curente). Acestea formeaza :
a. Capitolul I + Capitolul II.
b. Capitolul II
c. Capitolul I.
d. Capitolul I + Capitolul II + Capitolul III.
_C___ 151.Prin aceasta conventie sunt reglementate, in mod uniform, conditiile generale in care se incheie si se
executa contractul rutier de marfuri, reprezentat de scrisoarea de trasura CMR:
a. Conventia ONU
b. Conventia privind transporturile feroviare internationale (COTIF)
c. Conventia referitoare la contractul de transport international al marfurilor pe calea rutiera
d. Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor TIR
_D_ 152. Acorda transportatorilor avantaje de ordin vamal, menite sa faciliteze traficul international de marfuri:
a. Conventia ONU
b. Conventia privind transporturile feroviare internationale (COTIF)
c. Conventia referitoare la contractul de transport international al marfurilor pe calea rutiera
d. Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor TIR
_A___ 153. Tarile cu balanta turistica echilibrata sunt:
a. Canada, Belgia, Austria, Brazilia, Egipt
b. Grecia, Spania, Italia, Elvetia, Marea Britanie, Portugalia, Israel, Mexic
c. SUA, Germania, Japonia, Tarile nordice, Olanda, Franta.
__B__ 154. Tarile cu balanta turistica excedentara sunt:
a. Canada, Belgia, Austria, Brazilia, Egipt
b. Grecia, Spania, Italia, Elvetia, Marea Britanie, Portugalia, Israel, Mexic
c. SUA, Germania, Japonia, Tarile nordice, Olanda, Franta.
Completion
Complete each sentence or statement.
155. Actuala ..DIVIZIUNE...... internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin
specializarea unilaterala bazata pe monoproductie.
156. Diviziunea ..INTERNATIONALA.... a muncii reprezinta un sistem de specializari in productie pentru export.
157. Teoria costurilor ..COMPARATIVE... a cunoscut diferite variante, in prezent avind cea mai larga raspindire
doctrinara.
158. O larga recunoastere internationala o are teoria dotarii natiunilor cu ..FACTORI DE PRODUCTIE..... ,
care apreciaza ca specializarea in produsele pentru export trebuie sa puna in valoare acei factori de productie
de care un stat sau altul dispune din abundenta.
159. ...TEORIA...... seriilor mari de fabricatie cuprinde o corelatie importanta in ce priveste dependenta
costurilor de productie de dimensiunea productiei insasi.
160. ..CIRCUITUL...... economic mondial reprezinta totalitatea relatiilor sau fluxurilor
economice internationale legate intre ele si privite ca procese continue si fluente.
161..PIATA...... mondiala poate fi definita ca un sistem complex de relatii economice
internationale prin care statele si agentii economici efectueaza tranzactii variate.
162. ...POLITICA COMERCIALA....include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala, financiara, bancara, valutara etc. cu scopul de a impulsiona sau limita schimburile
comerciale externe cu alte state si de a proteja propria economie de o eventuala concurenta provenita din
exterior.
163. .POLITICILE VAMALE...se definesc ca reglementari adoptate de stat vizind intrarea sau iesirea in /din tara a marfurilor si care impun controlul marfurilor si mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat.









Matching
Transferul international de tehnologie este o componenta dinamica a relatiilor economice internationale,
cu atributii deosebite in promovarea progresului tehnologic la nivel planetar. Pentru a explica fenomenul
transferului de tehnologie, trebuie explicate unele notiuni preliminare. Potriviti conceptele cu definitiile:
a. Constituie prima forma de manifestare a creativitatii umane, ingloband realizarile tehnice din toate ramurile economiei, stiintei si culturii, care reprezinta un progres fata de realizarile anterioare ale tehnicii mondiale, perfectionarile tehnice sau organizatorice aduse in procesul muncii si care semnifica o noutate, o schimbare, un progres (inovatiile), procedeele si tehnicile nebrevetate (know-kow), consultanta de specialitate (consultanta),
asistenta tehnico-inginereasca, precum si toate semnele distinctive care permit o identificare rapida a produselor si diferentierea celor identice sau asemanatoare, realizate de terti (marca de fabrica, marca de comert, marca de serviciu, denumirile de origine, indicatiile de provenienta), inclusiv numele comerciale, firmele, emblemele si titlurile.
b. Reprezinta cea de-a doua forma de manifestare a creativitatii umane, fiind considerata o realizare superioara, bazata pe capacitatea oamenilor de a gandi, de a cunoaste si de a opera cu notiuni, considerand ca realitatea inconjuratoare este inteligibila si poate fi cunoscuta cu ajutorul intelectului, si care inglobeaza acte de creatie stiintifica, literara si artistica.
c. Este obiect al proprietatii industriale si reprezinta o creatie stiintifica sau tehnica de noutate absoluta in raport cu stadiul cunoscut al tehnicii, care nu a mai fost brevetata sau facuta publica si care are un caracter practic, aplicativ.
d. Este un element al proprietatii intelectuale si reprezinta noutatea, perfectionarea, schimbarea, adica elementele ce caracterizeaza know-how-ul.
e. Este „ansamblul actiunilor coordonate de cercetare, prelucrare si distribuire a informatiei utile in vederea exploatarii sau necesare agentilor economici
f. Este determinata de legaturile care se formeaza intre om – tehnica – economie – mediu social, legaturi ce prefigureaza de fapt capacitatea de a gestiona ideile.
g. Ansamblul cunostintelor tehnice de specialitate care vizeaza activitatea economica, in sensul realizarii productiei, crearea de noi produse sau modificari esentiale ale celor existente, inclusiv managementul procesului de fabricatie si comercializare
h. Este o componenta a comertului invizibil si este cunoscut si sub denumirea de comert cu tehnologii; se deruleaza intr-un ritm superior comertului international cu marfuri, desi ca pondere acesta reprezinta o valoare redusa raportat la valoarea co-mertului international cu marfuri.
__C__ 164. Inventia
_B___ 165. Proprietatea intelectuala
__E__ 166. Inteligenta economica
__D__ 167. Inovatia
_A___ 168. Proprietatea industriala
_F___ 169. Creativitatea
__G__ 170. Tehnologie
_H__ 171. Transferul de tehnologie


Canalele transferului de tehnologii . Potriviti conceptele cu definitiile:
a. confera titularului sau, pe o durata limitata, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul de folosire exclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il poate exploata, comercializa sau poate autoriza pe altii sa-l exploateze.
b. ansamblul de notiuni si de experienta, de operatiuni si procedee necesare fabricarii unui produs sau executarii unei lucrari intr-un anumit domeniu de activitate
c. consta intr-o intelegere contractuala, intervenita intre un furnizor de consultanta si inginerie tehnica si un beneficiar extern, prin care furnizorul se angajeaza sa presteze servicii ingineresti si de consultanta pentru anumite lucrari de investitii, efectuarea de studii tehnico-economice, acordarea de asistenta tehnica.
d. cuprinde transferul drepturilor de proprietate industriala, exporturile directe de masini, utilaje, echipamente, instalatii, activitati de constructii montaj, punerea in functiune, receptia, garantarea parametrilor tehnologici, asigurarea pieselor de schimb, lucrari geologice, executia de foraje si montarea instalatiilor de sonde etc.
e. reprezinta activitatea de valorificare a cunostintelor pe care le detine un personal specializat, ce transmite personalului unei firme beneficiare, la sediul propriu sau la sediul firmei beneficiare, cunostintele pe care le detine.
__C__ 172. Activitatea de consulting-engineering
__B__ 173. Know-how-ul
__E__ 174. Show-how-ul
__D__ 175. Comertul international cu tehnologii sub forma exporturilor complexe
__A__ 176. Brevetul de inventie


Caror tipuri de specializare internationala le corespund urmatoarele modele? Potriviti conceptele cu definitiile:
a. subansamble – produs finit; subansamble – subansamble.
b. masini contra masini; produse chimice contra produse chimice; bunuri industriale de consum contra bunuri industriale de consum; produse metalurgice contra produse metalurgice.
c. ervicii – produse de baza sau prelucrate; constructii industriale sau civile – produse industriale de baza; materii prime minerale – produse agroalimentare; produse agroalimentare – produse prelucrate; materii prime minerale – produse prelucrate.
d. licenta si/sau know-how contra licenta si/sau know-how; licenta contra subansamble;licenta contra produs finit; licenta contra servicii.
e. masini si utilaje contra produse chimice; produse chimice contra bunuri industriale de consum; bunuri industriale de consum contra masini si utilaje.
_E___ 177. Specializarea interramura prelucratoare
_C___ 178. Specializarea intersectoriala
_A___ 179. Specializarea organologica
_B___ 180. Specializarea intraramura prelucratoare
_D___ 181. Specializarea tehnologica

Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:
a. se stabilesc de catre stat sub forma unor plafoane maxime, cantitative sau valorice, admise la import, pe o perioada determinata de timp, dar fara o repartitie a acestora pe tari de provenienta.
b. sunt utilizate pentru produsele liberalizate la import si folosesc la evidenta operatiunilor de comert exterior.
c. sunt acele autorizatii pe care le acorda statele firmelor importatoare pentru un anumit produs sau grupa de produse pe o perioada de timp bine determinata, in functie de natura produsului si de distanta geografica fata de tara de provenienta a importului.
d. sunt emise pentru produsele neliberalizate la import si se acorda selectiv in functie de tara de origine, de produs sau de grupa de produse etc., prin intermediul lor exercitandu-se un control riguros privind respectarea contigentelor de import.
e. se pun in aplicare de catre organele statale si presupun refuzul acestora de a elibera licente de import pentru produsele supuse interdictiilor, cauzele putand fi de natura economica , de natura politica sau de alta natura .
f. sunt scaderi ale exporturilor acceptate de insasi statele exportatoare prin intelegeri oficiale sau neoficiale cu tarile importatoare la cererea sau sub presiunea acelora din urma, in caz contrar, tarile importatoare aplicand ele insele masuri foarte restrictive la import si pe o perioada mai indelungata de timp.
g. se stabilesc prin negocieri si se inscriu in listele anexa la acordurile sau protocoalele comerciale incheiate intre state, cu specificarea exacta a tarii de provenienta.
h. plafonul superior, valoric sau cantitativ, situat sub nivelul realizat in conditii de comert liber, care este admis la importul anumitor produse sau grupe de produse pe o perioada determinata de timp, de regula 1 an
_H___ 182. Contingentele de import
_A___ 183. Contingentele de import globale
_E___ 184. Prohibirile sau interdictiile la import, temporare sau selective
__B__ 185. Licentele de import automate
_D___ 186. Licentele de import neautomate sau discretionare
_G___ 187. Contingentele de import globale
_F___ 188. Limitarile voluntare
_C___ 189. Licentele de import
Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:
a. se utilizeaza ca instrument de politica comerciala pentru statele care sporesc artificial pretul la produsele exportate; aceasta masura se impune pentru a reduce preturile de export ale produselor respective si pentru a limita importul.
b. sunt acele reglementari care au in vedere bunurile destinate consumului productiv si care cer indeplinirea anumitor conditii de calitate, prescriptii tehnice de igiena si securitate a muncii carora trebuie sa le corespunda produsele importate.
c. un regim fiscal potrivit caruia produsele de import sunt supuse la acelasi tip de impozitare ca si cele indigene, iar produsele de export sunt scutite de impozitele indirecte.
d. constituie o masura relativ recenta potrivit careia firmele importatoare sunt obligate sa depuna, in contul organelor vamale ale tarilor lor, o anumita cota-parte in valuta din depuna, in contul organelor vamale ale tarilor lor, o anumita cota-parte in valuta din valoarea probabila a viitorului import, cu cel putin 6 luni inainte de efectuarea acestuia.
e. se folosesc pe post de instrument de politica comerciala in cazul in care pe piata internationala preturile la anumite produse scad, ele devenind astfel mai competitive la export sau in cazul in care produsele de pe piata interna au costurile de productie mult mai ridicate decat cele ale concurentei.
f. sunt acele reglementari, foarte diferite de la o tara la alta, care au in vedere cerintele speciale cu privire la ambalarea, etichetarea si marcarea produselor de import si care ocazioneaza cheltuieli suplimentare si intarzieri in derularea contractelor, ducand astfel la limitarea importurilor.
g. acestea se utilizeaza numai ca raspuns fata de o politica comerciala neloiala, cum ar fi subventionarea exporturilor sau politica de dumping.
h. se practica in interiorul UE in cadrul mecanismului politicii agricole comunitare; aceste taxe vamale suplimentare vizeaza importurile de produse agricole din tarile terte care intra sub incidenta politicii agricole comunitare si se calculeaza ca diferenta intre pretul de import si pretul comunitar, din care se scad cheltuielile de transport pe parcurs intern comunitar.
_E___ 190. Preturile minime la import
_C___ 191. Ajustarea fiscala la frontiera
_D___ 192. Depozitele prealabile in valuta la import
_H___ 193. Taxele de prelevare variabila la import
_F___ 194. Normele privind ambalarea, marcarea si etichetarea
_B___ 195. Normele de securitate
_A___ 196. Preturile maxime la import
_G___ 197. Taxele antidumping si compensatorii sau taxe de retorsiune


Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:
a. se face la o institutie bancara din tara exportatorului si urmareste acoperirea riscului exportatorului de a nu incasa la scadenta contravaloarea marfurilor vandute pe credit.
b. sunt acele sume pe care statul le aloca intreprinderilor mici si mijlocii pe linia sporirii activitatii de export a acestora.
c. cointereseaza exportatorii prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin cresterea competitivitatii exporturilor datorita reducerii sau eliminarii taxelor si impozitelor care intra in costul de productie.
d. se face de catre o institutie bancara din tara cumparatorului (importatorului) care se obliga fata de banca creditoare din tara exportatorului de a achita contravaloarea marfii livrate pe credit in cazul in care debitorul (importatorul) devine insolvabil.
e. sunt reduceri sau scutiri de la plata impozitului pe venitul provenit din export pentru a impulsiona exporturile, putand fi asimilate cu primele indirecte de export.
f. sunt formate din subventiile directe de export, care sunt reprezentate de alocarile de la buget in contul ramurilor ce prezinta interes pentru economia nationala pentru a le rentabiliza exporturile atunci cand preturile marfurilor similare de pe piata mondiala se situeaza la nivelul costurilor de productie sau sub aceste costuri.
g. acordate in baza unor acorduri interguvernamentale incheiate intre tara exportatoare si tara importatoare, sunt reprezentate prin deschiderea unui credit pe termen lung de catre o institutie financiara din tara exportatorului in favoarea unei banci, institutii financiare sau organizatii comerciale din tara importatorului, credit garantat de guvernul tarii importatoare.
h. se aloca de catre stat exportatorilor care realizeaza un volum mare de desfaceri pe pietele externe sau care exporta produse ale unor industrii foarte importante pentru economia externe sau care exporta produse ale unor industrii foarte importante pentru economia nationala si urmaresc sporirea volumului desfacerilor pe anumite piete, putand influenta atat structura pe marfuri a exporturilor, cat si orientarea geografica a acestora in functie de interesele tarii respective.
_F___ 198. Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor
_E___ 199. Facilitatile fiscale acordate exportatorilor
_H___ 200. Primele directe de export
_C___ 201. Adoptarea masurilor de natura fiscala de stimulare a exporturilor
_A___ 202. Asigurarea pentru creditele furnizor
_B___ 203. Subventiile indirecte de export
_D___ 204. Garantarea pentru creditele cumparator
_G___ 205. Liniile de credit


Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:
a. reprezinta scutirea de la plata taxelor vamale a produselor importate ce urmeaza a fi incorporate in marfurile destinate exportului sau care vor fi prelucrate pentru obtinerea unor produse destinate exportului.
b. au ca scop influentarea potentialilor clienti externi pentru a procura anumite produse care sunt sau vor fi disponibile pentru export.
c. sunt un fel de prime indirecte ce se acorda exportatorilor cu prilejul preschimbarii valutei straine in moneda nationala la un curs de schimb mai avantajos (curs cu prima) decat cursul pietei pentru a incuraja exportul de marfuri spre anumite tari sau grupe de tari.
d. se inscrie, de obicei, in cadrul acordurilor comerciale si de plati, dar si in cadrul tratatelor de comert si navigatie, si prevede obligatia partilor semnatare de a-si acorda reciproc toate avantajele pe care le-au acordat sau pe care le vor acorda in viitor tarilor terte in domeniu.
e. se materializeaza in reduceri, scutiri sau restituiri ale impozitelor pe circulatia produselor pentru a putea fi folosite la imbunatatirea productiei nationale, pentru perfectionare sau pentru crearea de noi locuri de munca.
f. are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor tarilor terte in domeniul relatiilor comerciale.
g. are in vedere obligatia partii contractante de a extinde in mod automat si gratuit asupra celuilalt stat semnatar al acordului (tratatului) numai acele privilegii si avantaje pe care lea acordat sau pe care le va acorda in viitor unei tari terte fara nici un fel de compensatie din partea acesteia.
h. este prevederea care se inscrie in acordurile si tratatele economice incheiate intre state in vederea desfasurarii activitatii de comert exterior prin care partile semnatare se obliga sa acorde persoanelor fizice sau juridice ale unui stat semnatar, ce exercita fapte si acte de comert sau alte activitati economice pe teritoriul celuilalt stat semnatar, aceleasi drepturi si obligatii in materie economica, ca si nationalilor.
_E___ 206. Facilitatile fiscale pentru marfurile exportate
_D___ 207. Clauza natiunii celei mai favorizate
_B___ 208. Masurile promotionale
_F___ 209. Clauza natiunii celei mai favorizate, forma neconditionata
_A___ 210. Drawback-ul
_H___ 211. Clauza regimului national
_G___ 212. Clauza natiunii celei mai favorizate, forma conditionata
_C___ 213. Acordarea primelor valutare


Formele de cooperare in productie cunosc un proces de ampla diversificare ca urmare a varietatii domeniilor, ramurilor si intereselor economice ale partenerilor. Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:
a. este o forma de legatura intre cercetare si asimilarea in productie.
b. reprezinta o forma relativ simpla de cooperare, prin care una din parti fabrica un produs finit sau semifinit dupa modelul, documentatiile sau instructiunile partenerului, fie pe baza capacitatilor existente, fie creand in acest scop capacitati noi.
c. sunt o forma evoluata a cooperarii in productie, prin care partenerii isi valorifica complementaritatea factorilor si a costurilor de productie ca urmare a imbinarii potentialelor tehnice, umane si financiare in faza de conceptie, de executie si de comercializare.
d. este forma de cooperare initiata si fundamentata de Romania, forma care si-a gasit o larga recunoastere si dezvoltare practica. Rambursarea creditului in produsele obiectivului construit in cooperare are o serie de avantaje ce decurg din solidaritatea intereselor partenerilor, pe de o parte, in asimilarea in scurt timp a productiei la nivel tehnic ridicat, iar pe de alta parte, in certitudinea desfacerii marfurilor fara un efort valutar impovarator
e. este o forma mai complexa de cooperare, prin care unii parteneri realizeaza diverse faze ale ciclului constructiei , iar alti parteneri realizeaza productia efectiva, rambursand contravaloarea livrarilor si serviciilor fie prin produsele realizate la obiectivele respective, fie prin alte produse sau servicii.
f. reprezinta o forma a cooperarii rezultand din construirea in comun a unor obiective. Se creeaza atunci cand partile se conving ca prin formele anterioare ale cooperarii nu beneficiaza pe deplin de avantajele cooperarii economice.
_B___ 214. Productia la comanda
_D___ 215. Acordarea de credite in utilaje si masini rambursabile in produsele rezultate din cooperare, precum si in alte marfuri sau servicii
_A___ 216. Productia pe baza de licenta si documentatie ale partenerului
_E___ 217. Construirea in comun a unor obiective industriale, agricole, turistice
_C___ 218. Coproductia si specializarea
_F___ 219. Intreprinderea mixta de productie (joint venture)


Formele de cooperare in domeniul comercializarii, de regula, finalizeaza actiunile de cooperare in domeniul tehnico-stiintific sau al productiei, iar uneori se imbina cu formele de cooperare financiara. Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:
a. este o forma de cooperare in desfacerea si instalarea de masini si utilaje complexe pentru construirea de obiective mari care necesita documentatii si echipamente din mai multe domenii ale tehnicii si din diverse ramuri de productie pe care nu le poate asigura un singur furnizor, chiar daca apeleaza si la serviciile unor subfurnizori.
b. reprezinta o forma de cooperare ce antreneaza comercializarea produselor ca urmare a activitaii organizatiilor care efectueaza asistenta tehnica in selectarea si montarea utilajelor, elaboreaza studii si proiecte, raspunzand uneori de livrarea „la cheie” a unor obiective complexe.
c. reprezinta o forma de cooperare pe piata mondiala prin care firmele specializate (factor) isi asuma sarcina de a scuti pe clientii lor (producatori, exportatori) de operatiunile financiare ce decurg din operatiunile de comert, astfel ca intreprinderile productive au posibilitatea sa-si concentreze activitatea exclusiv asupra operatiunilor de productie si desfacere.
d. este o cooperare in domeniul comercializarii produselor prin finantarea partiala a investitiilor.
investitiilor.
e. este o forma de cooperare intre firme sau organe guvernamentale prin care se creeaza un cadru stabil de aprovizionare-desfacere de materii prime si semifabricate, iar uneori si de produse finite.
f. sunt create de doua sau mai multe firme, din diverse tari, care se ocupa cu desfacerea produselor fabricate de catre una din parti pe piata celeilalte parti sau pe terte piete.
_B___ 220. Consultatiile ingineresti (consulting-engineering)
__C__ 221. Factoringul
_E___ 222. Contractul pe termen lung de comercializare
_A___ 223. Oferta comuna
_D___ 224. Inchirierea de masini si echipamente complexe (leasing)
_F___ 225. Societatile mixte de comercializare a produselor


Formele de asistenta financiara externa . Potriviti conceptele cu definitiile:
a. constau in imprumuturi si donatii acordate tarilor beneficiare prin intermediul organismelor oficiale, favoarea si gratuitatea reprezentand minimum 25% din suma totala acordata;
b. includ operatiunile de reesalonare si imprumuturile acordate pentru refinantarea unei datorii contractate (publice sau private);
c. care constituie transferurile de resurse financiare sau in natura ce nu implica rambursarea;
_B___ 226. imprumuturile pentru ajutoare
_C___ 227. donatiile
_A___ 228. ajutoarele


Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:
a. reprezinta un plasament international de fonduri, la o banca sau institutie bancara, in valuta straina, temporar disponibile.
b. este una din componentele importante ale fluxului valutar-financiar international, in prezent existand o adevarata piata internationala a creditului
c. consta in plasamentele de fonduri in valori mobiliare, cu deosebire in obligatiuni si actiuni emise de straini intr-o anumita tara sau in mai multe tari, concomitent, si cumparate de rezidenti (banci, institutii financiare, precum si persoane fizice)
d. reprezinta una din formele cele mai vechi ale fluxului valutar-financiar international si se caracterizeaza prin plasarea de resurse financiare, materiale, tehnologice etc. in crearea, dezvoltarea sau achizitionarea unei unitati economice (de productie, de comercializare, de asigurare sau bancare) prin care investitorul strain obtine o parte strategica din, sau in totalitate, capitalul social, dar care in orice caz trebuie sa-i permita un anumit grad de
control asupra activitatii unitatii economice respective.
e. reprezinta acele fluxuri financiare care nu genereaza ulterior rambursarea, repatrierea sau venituri in contrapartida. In acest flux intra si asistenta financiara pentru dezvoltare in favoarea tarilor subdezvoltate economic.
_B___ 229. Creditul international
_D___ 230. Investitiile directe in strainatate
_A___ 231. Depozitele financiare de trezorerie
_E___ 232. Transferurile valutar-financiare unilaterale
_C___ 233. Investitiile straine de portofoliu


Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:
a. sunt oameni care se stabilesc intr-o alta tara decat cea in care s-au nascut, pentru a trai acolo permanent.
b. sunt persoane care migreaza pentru o perioada limitata de timp.
c. sunt persoane cu o inalta pregatire profesionala care se pregatesc intr-o tara, iar de rezultatele acestei calificari beneficiaza alta tara.
d. sunt persoanele care intra fara forma intr-o tara sau carora le-a expirat viza de sedere in tara respectiva.
e. sunt acele persoane care pleaca din tara lor pentru a scapa de anumite pericole.
_B___ 234. Persoanele care pleaca din tarile lor cu contract de munca
_D___ 235. Imigrantii ilegali
_A___ 236. Colonistii
_C___ 237. Specialistii
_E___ 238. Azilantii si refugiatii


Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:
a. reprezinta sfera economica de interferenta a intereselor purtatorilor ofertei turistice, materializata prin productia turistica, cu cele ale purtatorilor cererii turistice, materializata prin consum.
b. este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unei activitati remunerate la locul de destinatie sau, altfel spus, este acea parte a persoanelor care se deplaseaza periodic si in mod temporar, in afara rezidentei obisnuite, pentru motive de calatorie, altele decat pentru a desfasura o activitate remunerata
c. este cel ce asigura transformarea interfetei in suprapunere, in timp si spatiu, a celor doi factori: cererea turistica si oferta turistica.
d. grupeaza ansamblul elementelor care concura la obtinerea produsului turistic sau, altfel spus, oferta integreaza ansamblul resurselor economice mobilizate in calitate de factori ai productiei turistice.
e. este o componenta a ofertei turistice si reprezinta rezultatul asocierilor, interdependentelor dintre resurse (patrimoniu) si servicii.
f. se deruleaza intr-o succesiune riguroasa, determinata obiectiv de specificul prestatiei, forma de turism, locul si momentul actiunii etc.
_C___ 239. Consumul turistic
_A___ 240. Piata turistica
_B___ 241. Cererea turistica
_D___ 242. Oferta turistica
_F___ 243. Consumul produsului turistic
_E___ 244. Produsul turistic


Potriviti conceptele cu definitiile corespunzatoare:
a. reprezinta o emisiune voluntara a producatorilor, in scopul oferirii unui produs omogen standardizat, de calitate ridicata, sub aceeasi denumire comerciala, care reprezinta marca lor de productie.
b. se defineste ca o metoda de conlucrare, reglementata juridic, in care o intreprindere denumita francizor extinde asupra altor intreprinderi dreptul de a efectua, conform propriilor tehnici, operatii de productie si comercializare in domeniul hotelier.
c. o alta modalitate de integrare a ofertei, a aparut o data cu extinderea grupurilor profesionale cu scop nelucrativ in diversele domenii ale ofertei turistice
d. are loc intre intreprinderi care participa la acelasi stadiu al procesului de productie, respectiv in hotelarie, transport, comercializare
e. reuneste in cadrul aceluiasi grup intreprinderi complementare care intervin in diferite stadii ale procesului de productie a unui produs turistic.
f. este o forma clasica de concentrare, care se realizeaza prin diversificarea activitatii unei societati, pornind de la cumpararea sau fuziunea unor intreprinderi ce nu au activitati inrudite din punct de vedere industrial sau comercial.
_B___ 245. Franciza (franchise in fr.) in turism
_D___ 246. Concentrarea orizontala a ofertantilor
_C___ 247. Asociatia profesionala
_A___ 248. Lanturile voluntare
_E___ 249. Concentrarea verticala
_F___ 250. Conglomeratul



Economie internationala
True/False
Indicate whether the sentence or statement is true or false.
__A__ 1. Actuala diviziune internationala a muncii inglobeaza elemente ale dominatiei unor natiuni prin specializarea unilaterala bazata pe monoproductie.
_F___ 2. Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.
_A___ 3. Politica comerciala include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara, fiscala, financiara, bancara, valutara etc.
__F__ 4. Tarifele vamale simple sunt cele mai utilizate pe plan international, fiind folosite de aproape toate categoriile tarilor lumii, sunt prevazute cu mai multe coloane de taxe vamale (conventionale, preferentiale sau
autonome), fiecare aplicandu-se marfurilor provenite din anumite tari.
_F___ 5. Tarifele vamale complexe sau compuse se folosesc cu precadere de catre tarile in curs de dezvoltare, fiind prevazute cu o singura coloana de taxe vamale pentru toate produsele supuse impunerii vamale, indiferent de unde provin.
__F__ 6. Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor se realizeaza prin intermediul urmatoarelor parghii principale:
- creditul de export;
- creditul cumparator;
- creditul furnizor
- etc.
_A___ 7. Masurile de natura bugetara de stimulare a exporturilor sunt formate din: subventiile directe de export, care sunt reprezentate de alocarile de la buget in contul ramurilor ce prezinta interes pentru economia nationala
pentru a le rentabiliza exporturile atunci cand preturile marfurilor similare de pe piata mondiala se situeaza la
nivelul costurilor de productie sau sub aceste costuri.
__A__ 8. Adoptarea masurilor de natura fiscala de stimulare a exporturilor cointereseaza exportatorii prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin majorarea castigului net realizat la export, dar si prin cresterea competitivitatii exporturilor datorita reducerii sau eliminarii taxelor si impozitelor care intra in costul de productie
_F___ 9. Masurile de natura valutara de stimulare a exporturilor imbraca urmatoarele forme:
- facilitati fiscale acordate exportatorilor;
- facilitati fiscale pentru marfurile exportate;
- drawback.
_A__ 10. Rolul comertului invizibil se manifesta prin potentarea efectelor celorlalte fluxuri, respectiv comert cu
marfuri, cooperare economica internationala in diverse domenii, relatiile financiar-valutare si prin contributia
la cresterea si dezvoltarea economica a tarilor.
_A___ 11. Circuitul economic mondial reprezinta totalitatea relatiilor sau fluxurilor economice internationale, legate intre ele si privite ca procese continue si fluente.
_A___ 12. Comertul mondial cu marfuri comparativ cu celelalte fluxuri are o dinamica mai lenta.
_F_ 13. Structura geografica a comertului international cu marfuri reflecta locul si ponderea tarilor dezvoltate in
schimburile comerciale internationale.
_F___ 14. Fiecare flux economic international isi are propriul sau segment al pietei mondiale si actioneaza independent de celelalte fluxuri.
__F__ 15. Serviciile sunt cuprinse in tarifele vamale si asupra lor se aplica taxe vamale.
_F___ 16.Produsul turistic este o componenta a cererii turistice si reprezinta rezultatul asocierilor,
interdependentelor dintre resurse (patrimoniu) si servicii.
__F__ 17. Posibilitatea deplasarii marfurilor din zonele unde se afla in abundenta in zonele cu deficit, tinde sa creeze o inegalitate intre preturile acestora.
_A___ 18. Emigratia reprezinta deplasarea populatiei intre resedinta (tara de origine) si locul de munca (tara de primire).
_F___ 19. Adoptarea etalonului aur-devize-dolar SUA este un principiu al sistemului monetar actual.
_A___ 20. Resursele de finantare a dezvoltarii reprezinta principalul factor de progres economic si social.
_A___ 21. Cea mai mare parte a fluxurilor private orientate catre tarile in curs de dezvoltare provin din: investitii directe; imprumuturi bancare externe; imprumuturi pe baza de emisiuni si obligatiuni.
__F__ 22.Cooperarea economica reprezinta relatiile unilaterale dintre state sau agentii economici din tari diferite vizand realizarea, prin eforturi conjugate si pe baze contractuale, a unor activitati conexe, esalonate in timp, in scopul obtinerii unor rezultate comune, superioare celor singulare.
_F__ 23. Tipurile de specializare internationala reprezinta un sistem de specilizari in productie pentru export.
_A___ 24. Teoria costurilor absolute compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productie a produselor care au costurile de productie cele mai scazute.
_F___ 25. Tariful vamal se prezinta sub forma unui catalog care include nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale, precum si impozitele si accizele percepute asupra fiecarui bun de lux sau fiecarei grupe de produse considerate ca fiind deficitare pe piata tarii respective.
_F___ 26. Combustibilii constituie grupa cu cea mai redusa pondere in comertul international.
_A___ 27. Totalitatea marfurilor transportate cu diferite mijloace de transport intr-o anumita perioada de timp poarta denumirea de trafic de marfuri.
_F___ 28. Formele migratiei internationale a fortei de munca sunt:
a. migratia nord-sud;
b. migratia est-vest.
_A___ 29. Decizia de a emigra rezulta din interactiunea a doua grupe de factori:
a. factorii de atractie;
b. factorii de impuls.
_A__ 30. Imigratia este primirea populatiei deplasate in tara de destinatie, temporar sau definitiv.
_F___ 31. Sistemul monetar international reprezinta ordinea monetar - financiara in domeniul activitatilor de schimb international.
_A___ 32. Structura fizica a comertului reprezinta compozitia marfara , adica structura pe marfuri clasificate in clase, grupe si subgrupe de marfuri dupa destinatia produselor, dupa stadiul de prelucrare sau dupa natura de
provenienta a materialelor.
_A___ 33. Rata de economisire este diferita de la o tara la alta.
_A___ 34. Tarile in tranzitie trebuie sa fie principala sursa de finantare a propriei lor dezvoltari.
_F___ 35. Specializarea tehnologica reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, detalii, parti de instalatii care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.
_A___ 36. Amploarea si structura circuitului economic mondial contemporan infirma teza dupa care dezvoltarea
industriala intensa si multila-terala a economiilor nationale ar dauna complementaritatii economice si
desfasurarii schimburilor economice reciproce.
_A___ 37. Diviziunea internationala a muncii este una din componentele de baza ale economiei internationale si reprezinta un sistem de specializari in productie pentru export.
_F__ 38. Nivelul si complexitatea dezvoltarii fortelor de productie si potentialul economic al statelor nu
influenteaza locul ocupat de acestea in domeniul diviziunii internationale.
__A__ 39. Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international cu bunuri materiale.
_F___ 40. Pricipalul segment al pietei mondiale il constituie comertul international cu servicii.
_A___ 41. Liberalizarea schimburilor economice internationale are un efect multiplicator asupra comertului
international.
__F__ 42. Produsele agricole detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international.
_A___ 43. Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international.
__F__ 44. Produsele manufacturate detin de departe cea mai mare pondere in structura comertul international, de aceea schimburile comerciale au loc cu precadere intre tarile in curs de dezvoltare.
_F___ 45. Reglementarile economice internationale si gradul ridicat de institutionalizare restrang libera circulatie a marfurilor, capitalului si fortei de munca.
_A___ 46. Investitiile externe directe si investitiile de portofoliu sunt fluxuri economice internationale.
_A___ 47. Taxele vamale reprezinta o sursa de venit pentru bugetul statului.
_F___ 48. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale cu caracter protectionist.
__A__ 49. Taxele vamale care se percep de catre un stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor se numesc taxe vamale de raspuns sau de retorsiune.
__F__ 50. Pentru statele mici, cu o putere economica redusa, taxele vamale nu au efecte negative si nu influenteaza negativ nivelul general de bunastare al marii mase de consumatori deoarece aceste state au o pondere nesemnificativa in cadrul comertului international.
_A___ 51. Tarifele vamale pot cuprinde si produsele scutite de impunerea vamala la importul sau exportul lor in cadrul teritoriului vamal al tarii respective.
__F_ 52. Tarifele vamale, fara exceptie nu pot cuprinde si produsele scutite de impunerea vamala la importul sau
exportul lor in cadrul teritoriului vamal al tarii respective.
_A___ 53. Taxele vamale autonome sau generale au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe marfurilor provenite din acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.
_F___ 54. Taxele vamale cu caracter fiscal au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe marfurilor provenite din acele tari cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale.
_A___ 55. Exista uneori situatii in care teritoriul vamal al unui stat nu coincide cu teritoriul sau national, teritoriul vamal putandu-se extinde sau restrange.
_A___ 56. Taxele antidumping si compensatorii au o dubla natura ele fiind in acelasi timp atat bariere tarifare cat si bariere netarifare.
__A__ 57. Comertul de stat din tarile nesocialiste si achizitiile guvernamentale pe piata publica pot fi bariere netarifare.
_A___ 58. Barierele de ordin netarifar pot deveni uneori discriminatorii.
_A___ 59. Deprecierea monedei nationale stimuleaza exporturile de marfuri atunci cand scaderea cursului monedei nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat al celorlalte valute.
__F__ 60. Deprecierea monedei nationale stimuleaza importurile de marfuri atunci cand scaderea cursului monedei
nationale se produce intr-un ritm mai accelerat decat al celorlalte valute.
_F___ 61. Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa conditionata are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor comerciale, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor unor tari terte.
_A___ 62. Clauza natiunii celei mai favorizate,in forma sa neconditionata are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, in domeniul relatiilor comerciale, toate privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor unor tari terte.
_A___ 63. Controlarea politicilor comerciale nationale si rezolvarea diferendelor comerciale sunt doua dintre functiile principale ale Organizatiei Mondiale a Comertului.
__A__ 64. Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale poate restrange teritoriul vamalal unui stat in comparatie cu teritoriul sau national.
__F__ 65. Aparitia de zone libere, antrepozite vamale si zone economice speciale poate extinde teritoriul vamalal unui stat in comparatie cu teritoriul sau national.
_A___ 66. Nivelul si evolutia productivitatii reprezinta un factor decisiv in evolutia preturilor.
_A___ 67. Fenomene precum seceta, inundatii, accidente de mediu pot influenta semnificativ evolutia preturilor
internationale.
_A__ 68. Riscuri cum ar fi: riscul de pret, riscul de curs valutar sau chiar riscul de neplata sunt o caracteristica a
oricarei economii de piata.
_A___ 69. Serviciile sunt invizibile din punct de vedere al taxelor vamale.
_F___ 70. Serviciile internationale, nefiind activitati productive, sunt strict consumatoare de fonduri valutare.
_A___ 71. Ponderea comertului invizibil in raport cu comertul cu marfuri are o tendinta de crestere mai rapida.
_A___ 72. In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o pondere de 30% in cadrul acestuia, contribuind la sporirea celorlalte fluxuri.
__F__ 73. In plan international, rolul serviciilor ca segment al circuitului economic mondial este tot mai reprezentativ, serviciile detinand o pondere de 30% in cadrul acestuia, contribuind la reducerea celorlalte fluxuri
economice.
_A__ 74. Brevetul de inventie, licenta, know-how-ul si marca sunt cateva din canalele transferului de tehnologii.
_F___ 75. Transportul terestru (rutier, feroviar si prin conducte sau cablu), asigura circa 75-80% din totalul traficului mondial de marfuri.
_F___ 76. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in: transport maritim, fluvial, rutier, feroviar, prin conducte si cablu si transport aerian.
_F___ 77. In functie de modul de folosire a mijloacelor de transport, modalitatile de transport se clasifica in: transporturi de marfuri de masa, de marfuri generale si de marfuri speciale.
_A___ 78. Consecintele migratiei internationale se analizeaza din punct de vedere al efectelor asupra finantelor publice si din punct de vedere al efectelor externe.
_F___ 79. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt curente migratorii.
_F___ 80. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt forme ale migratiei
internationale.
__F__ 81. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala si migratia regionala sunt trei dintre tipurile circulatiei internationale a fortei de munca.
__F__ 82. Mecanismele monetar- financiare, institutiile financiar- bancare si normele de drept si uzantele internationale sunt trei dintre functiile sistemului monetar-financiar international.
__A__ 83. Normele de drept si uzantele internationale sunt componente ale sistemului monetar-financiar international.
__F__ 84. Brevetul de inventie este un titlu de protectie a inventiilor, acordat de un organism neguvernamental, ceea ce il face act juridic oficial.
_F__ 85.Brevetul de inventie confera titularului sau, pe o durata nelimitata, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul de folosire inclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il poate
exploata, comercializa sau poate autoriza pe altii sa-l exploateze.
__F_ 86. Cesiunea brevetelor de inventie reprezinta acel tip de tranzactii prin care titularul dreptului de
mostenire cedeaza contra cost acest drept tertilor.

Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
_B___ 87. Locul ocupat de diferite state in domeniul diviziunii internationale a muncii este conditionat de:
a. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, dezvoltarea industriala, politica lor economica, relatiile economice internationale, conditiile naturale, particularitatile istorice nationale, ordinea internationala.
b. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul economic al statelor, politica lor economica, situarea geografica, conditiile naturale, particularitatile istorice nationale, ordinea internationala.
c. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul economic al statelor, politica lor economica, transferul de tehnologie, dezvoltarea echilibrata a sectoarelor economice, particularitatile istorice nationale, ordinea internationala.
d. nivelul si complexitea dezvoltarii fortelor de productie, potentialul economic al statelor, politica lor economica, mecanismele economice, circuitul economic international, fluxurile comerciale internationale, ordinea internationala.
_B___ 88. Acest tip de specializare internationala se realizeaza intre tarile care prezinta, atat o simetrie a sectoarelor economice, cat si o simetrie a ramurilor si subramurilor.
a. specializarea intersectoriala
b. specializarea interramura prelucratoare
c. specializarea intraramura prelucratoare
d. specializarea organologica
_A___ 89. Factorii determinanti de care depinde gradul in care statele participa la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic mondial sunt:
a. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul si gradul de valorificare a resurselor naturale,dimensiunile pietei interne, mijloacele de comunicatie si factorii de politica economica.
b. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul exportului ,dimensiunile pietei interne, mijloacele de comunicatie si factorii de politica economica.
c. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul si gradul de valorificare a resurselor naturale, volumul exportului, mijloacele de comunicatie, gradul de participare la cooperarea economica internationala si factorii de politica economica.
d. nivelul dezvoltarii economice si tehnice, gradul de diversificare a economiei, nivelul de tehnicitate si complexitate a productiei, volumul exportului, gradul de participare la cooperarea economica internationala, cresterea ponderii comertului cu marfuri si factorii de politica economica.
_C___ 90. Obiectivul principal pe termen lung urmarit de state prin intermediul instrumentelor si masurilor de politica comerciala il constituie
a. promovarea exporturilor, infaptuirea unui echilibru al balantei comerciale, cresterea rezervelor valutare.
b. reglementarea importurilor printr-o politica tarifara adecvata, dezvoltarea schimburilor comerciale cu statele lumii, protejarea economiei nationale de o eventuala concurenta externa.
c. impulsionarea dezvoltarii economiei economiei nationale, a exporturilor, reglementarea importurilor.
d. promovarea exporturilor, limitarea importurilor, cresterea rezervelor valutare.
_C___ 91. Care categorie de instrumente si masuri de politica comerciala vizeaza cu preponderenta exportul?
a. instrumente si masuri de natura tarifara sau vamala
b. instrumente si masuri de natura netarifara, inclusiv paratarifara
c. instrumente si masuri de natura promotionala
_D___ 92. Cel mai vechi si raspandit tip de taxa vamala cunoscut si folosit in comertul mondial, care se exprima ca un procent fix din valoarea marfii importate sau exportate si este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor respective.
a. taxa vamala specifica
b. taxa vamala compusa
c. taxa vamala contractuala
d. taxa vamala ad-valorem
_C___ 93. Cel mai des utilizat, pe plan mondial, tip de taxa vamala se practica pe perioade lungi de timp si este perceput la marfurile importate atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii importatoare, el protejand astfel produsele nationale fata de concurenta produselor straine importate.
a. taxe vamale cu caracter protectionist
b. taxe vamale cu caracter fiscal
c. taxe vamale de import
d. taxe vamale de export
_A___ 94. Acest tip de taxe vamale se percepe la un nivel ridicat si urmareste, in principal, protejarea pietei interne de concurenta straina, reducand forta concurentiala a marfurilor importate.
a. taxe vamale cu caracter protectionist
b. taxe vamale cu caracter fiscal
c. taxe vamale contractuale
d. taxe vamale de import
_C___ 95. Acest tip de taxe are un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv si se percepe de catre state in mod independent pentru acele marfuri ce provin din tarile cu care statul respectiv nu are incheiate
acorduri comerciale bi sau multilaterale.
a. taxe vamale de retorsiune
b. taxe vamale de import
c. taxe vamale generale sau autonome
d. taxe vamale specifice
_D___ 96. Acest tip de taxe vamale se percepe de catre stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica comerciala neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor.
a. taxe vamale preferentiale
b. taxe vamale autonome
c. taxe vamale cu caracter protectionist
d. taxe vamale de raspuns sau de retorsiune
_A___ 97. Prohibitiile sau interdictiile la import, temporare sau selective sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale
_A___ 98. Contingentele de import sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale
_A___ 99. Limitarile voluntare sau autolimitarile la export sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale
__B__ 100. Taxele de prelevare variabila la import sunt
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale
__B__ 101. Taxele antidumping si compensatorii sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale
__B__ 102. Depozitele prealabile in valuta la import sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale
__D__ 103. Monopolul de stat asupra importului anumitor produse este o categorie ce face parte din:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale
_D___ 104. Achizitiile guvernamentale de pe piata publica sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale
_C___ 105. Formalitatile si documentele suplimentare cerute la import sau la export sunt:
a. bariere netarifare de tipul restrictiilor cantitative la import si la export
b. bariere netarifare care limiteaza importurile prin mecanismul preturilor
c. bariere netarifare care decurg din formalitatile vamale si administrative privind importurile
d. bariere netarifare care deriva din participarea statului la activitatile comerciale
_D___ 106. Participarea la targuri si expozitii internationale si organizarea de astfel de manifestari si pe teritoriulu
national, cu participare internationala sunt:
a. masuri de stimulare a exporturilor
b. masuri cu caracter netarifar
c. masuri antidumping
d. masuri promotionale
_B___ 107. Care dintre clauzele de natura sa favorizeze schimburile comerciale are in vedere respectarea obligatiilor asumate de catre partile contractante de a-si acorda reciproc, automat si fara alte compensatii, toate
privilegiile si avantajele acordate de ele sau care vor fi acordate in viitor tarilor terte in domeniulrelatiilor
comerciale.
a. clauza natiunii celei mai favorizate, forma conditionata
b. clauza natiunii celei mai favorizate, forma neconditionata
c. clauza regimului national
_A___ 108. Ce factori determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor actioneaza in sferele cercetarii stiintifice, productiei, consumului, transporturilor si comercializarii produselor?
a. factorii economici
b. factorii conjuncturali
c. factorii sezonieri
d. factorii sociali
_C___ 109. Ce categorie de preturi internationale existente la anumite produse este impusa de unele societati
transnationale care concentreaza o mare parte din oferta sau cererea mondiala?
a. preturile de licitatie
b. preturile de acord
c. preturile de monopol sau oligopol
d. preturile de tranzactie sau contractuale
_D___ 110. Ce categorie de preturi internationale se stabileste prin negocieri directe intre exportatori si importatori?
a. preturile de licitatie
b. preturile de monopol
c. preturile de acord
d. preturile de tranzactie sau contractuale
_A___ 111. Prima forma de manifestare a creativitatii umane care inglobeaza realizarile tehnice din toate ramurile
economiei, stiintei si culturii, reprezentand un progres fata de realizarile anterioare ale tehnicii mondiale,
perfectionarile tehnice sau organizatorice aduse in procesul muncii si care reprezinta o noutate, o schimbare,
un progres, procedeele si tehnicile nebrevetate, consultanta de specialitate s.a.
a. propietate industriala
b. propietate intelectuala
c. inteligenta economica
d. creativitate
__B__ 112. Ce canal al transferului de tehnologii confera titularului sau, pe o durata limitata de timp, o serie de drepturi, dintre care cel mai important este dreptul de folosire exclusiva a inventiei, in sensul ca numai titularul il poate exploata, comercializa sau poate autoriza pe altii sa-l exploateze.
a. licenta
b. brevetul de inventie
c. know-how-ul
d. transferul international de tehnologie sub forma marcilor
_C__ 113. Ce canal al transferului de tehnologii reprezinta ansamblul de notiuni si de experienta, de operatiuni si
procedee necesare fabricarii unui produs sau executarii unei lucrari intr-un anumit domeniu de activitate.
a. brevetul de inventie
b. licenta
c. know-how-ul
d. transferul international de tehnologii sub forma exporturilor complexe
__C_ 114. In cadrul carui tip de specializare partenerii fac schimburi cu rezultatele cercetarii tehnico-stiintifice ?
a. specializarea intersectoriala
b. specializarea intraramura prelucratoare
c. specializarea tehnologica
d. specializarea organologica
_C___ 115. Teoriile economice care fundamenteaza criteriile de specializare internationala sunt multiple si au evoluat in ultimul secol. Care dintre aceste teori cuprinde o corelatie in ceea ce priveste dependenta costurilor de
productie de dimensiunea productiei insasi ?
a. teoria costurilor absolute
b. teoria dotarii natiunilor cu factori de productie
c. teoria seriilor mari de fabricatie
d. teoria costurilor comparative
_A___ 116. Ponderea principala in circuitul economic mondial o detine:
a. comertul international cu marfuri
b. comertul invizibil
c. relatiile valutar-financiare internationale
d. cooperarea economica internationala
_B___ 117. Un element specific etapei actuale a pietei mondiale consta in aceea ca actorii principali de pe piata sunt:
a. exportatorii
b. societatile transnationale
c. intermediarii
d. comerciantii
_B___ 118. Segmentul cel mai avansat din punct de vedere al comunicarii si tehnicii de comunicatii internationale sunt:
a. tranzactiile comerciale
b. tranzactiile valutare
c. investitiile externe directe
d. investitiile de portofoliu
_A___ 119. Tarile cu deficite comerciale constante sunt:
a. SUA, Marea Britanie, Spania, Grecia
b. Franta, Japonia, Germania, Italia
c. China, Arabia Saudita, Olanda, Canada
d. Tarile exportatoare de petol
__B__ 120. Ansamblul bunurilor si serviciilor prestate in timpul deplasarii in scopuri turistice a unei persoane sau a unui grup, pe baza unui program prestabilit, oferit de o forma specializata, reprezinta:
a. turismul international
b. aranjamentul turistic
c. circuitul turistic
d. turismul unitar
_B___ 121. In functie de natura marfurilor si modul lor de prezentare, modalitatile de transport se clasifica in:
a. expeditii fara transbordare, efectuate cu ajutorul unui singur mijloc de transport; expeditii cu transbordare, efectuate cu mai multe mijloace de transport.
b. transporturi de marfuri de masa; transporturi de marfuri generale; transporturi de marfuri speciale.
c. transport maritim, transport fluvial, transport feroviar, transport rutier, transport aerian.
d. trafic international de export, de import, de tranzit.
_A___ 122. Migratia intracontinentala, migratia intercontinentala, migratia intraregionala sunt:
a. Curente migratorii
b. Formele migratiei internationale
c. Tipuri ale circulatiei internationale a fortei de munca
d. Transfer invers de competente
__C__ 123. Impunerea vamala indeplineste trei functii:
a. vamala, de plata a taxelor vamale, de restrictionare
b. tarifara, de reglementare vamala, de plata a accizelor si taxelor
c. fiscala, de negociere, protectionista
_C___ 124. Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cind acestea:
a. sunt supuse taxelor, impozitelor si accizelor;
b. sunt marfuri ce reprezinta o sursa de venit pentru tara respectiva;
c. trec granitele vamale a le tarii respective;
d. ies din tara respectiva pentru a fi exportate
__C__ 125. Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia:
a. taxelor vamale, a impozitelor si accizelor percepute la intrarea in tara a marfurilor;
b. tranzitului de marfuri la nivel international;
c. comertului exterior al tuturor tarilor lumii la principalii sai indicatori
__C__ 126. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de :
a. zona comerciala
b. zona de liber schimb
c. teritoriu vamal
_B___ 127. Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maxim 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :
a. depozite de marfuri
b. antrepozite vamale
c. depozite de tranzit vamal
_B___ 128. Care sunt cei mai importanti indici ai preturilor internationale?
a. indicele Reuter; indicii O.N.U.; indicele Moody; indicele HWWY.
b. indicii O.N.U.; indicele HWWA; indicele Reuter; indicele Moody.
c. indicele Moody; indicele Reuter; indicii O.M.C.; indicele HWWA.
_A___ 129. Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:
a. microeconomic si macroeconomic;
b. microeconomic;
c. macroeconomic.
_B___ 130. Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:
a. factorii economici, conjuncturali, sezonieri, sectoriali, politici sau militari
b. factorii conjuncturali, sociali, sezonieri, economici, politici sau militari
c. factorii economici, financiari, conjuncturali, politici sau militari, sociali
__B__ 131. Politica comerciala, prin continutul si reglementarile sale, indeplineste patru functii esentiale, si anume:
a. 1. liberalizarea schimburilor comerciale externe;
2. cresterea obiectivelor economice pe termen lung;
3. promovarea importurilor prin dezvoltarea relatiilor economice cu strainatatea;
4. marirea cotei de export.

b. 1. promovarea exporturilor prin dezvoltarea relatiilor economice cu strainatatea;
2. infaptuirea unui echilibru al balantei comerciale si de plati externe;
3. reglementarea importurilor printr-o politica tarifara adecvata;
4. cresterea rezervelor valutare nationale.
_B___ 132. In cadrul politicii comerciale se utilizeaza trei mari categorii de instrumente si masuri:
a. 1. instrumente sau masuri de natura extratarifara;
2. instrumente sau masuri de natura paravamala;
3. instrumente si masuri de natura promotionala si de promovare a importurilor.

b. 1. instrumente si masuri de natura promotionala, de promovare si de stimulare a exporturilor;
2. instrumente si masuri de natura tarifara sau vamala;
3. instrumente si masuri de natura netarifara, inclusiv paratarifara.
_B___ 133. Instrumentele de realizare a politicii vamale sunt:
a. 1. tarifele vamale;
2. legislatia protectionista;
3. reglementarile de natura tarifara;
4. politica fiscala.

b. 1. codurile vamale;
2. legile vamale;
3. reglementarile vamale;
4. tarifele vamale.
__C__ 134. Impunerea vamala indeplineste trei functii:
a. vamala, de plata a taxelor vamale, de restrictionare
b. tarifara, de reglementare vamala, de plata a accizelor si taxelor
c. fiscala, de negociere, protectionista
_C___ 135. Taxele vamale se constituie din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cind acestea:
a. sunt supuse taxelor, impozitelor si accizelor;
b. sunt marfuri ce reprezinta o sursa de venit pentru tara respectiva;
c. trec granitele vamale a le tarii respective;
d. ies din tara respectiva pentru a fi exportate
__B__ 136. Taxele vamale de import sunt percepute la marfurile importate atunci cind acestea:
a. sunt supuse controlului de rutina la patrunderea in tara importatoare
b. trec granitele vamale ale tarii importatoare
_B___ 137. Dupa scopul impunerii , taxele vamale se pot clasifica in :
a. taxe vamale de import si taxe vamale de export
b. taxe vamale cu caracter fiscal si taxe fiscale cu caracter protectionist
_B___ 138. Efectul benefic al taxelor vamale pentru un stat consta in principal in :
a. impulsionarea exporturilor
b. aducerea de venituri la bugetul statului
_C___ 139. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de :
a. zona comerciala
b. zona de liber schimb
c. teritoriu vamal
_A___ 140. Care este sistemul de criterii ce sta la baza specializarii internationale?
a. 1. eficienta economica maxima a productiei si schimburilor
2. valorificarea complexa si superioara a resurselor proprii
3. sporirea dotarii economiei nationale cu resurse deficitare
4. progresul tehnic
5. echilibrul economiei nationale si al relatiilor economice externe

b. 1. progresul tehnologic
2. dotarea cu factori de productie
3. imbinarea ramurilor producatoare
4. valorificarea superioara a factorilor de productie
5. eficienta economica a schimburilor
_C___ 141. Clasificarea tip standard pentru comertul international (CTCI) permite O.N.U. si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia:
a. taxelor vamale, a impozitelor si accizelor percepute la intrarea in tara a marfurilor
b. tranzitului de marfuri la nivel international
c. comertului exterior al tuturor tarilor lumii la principalii sai indicatori
_C___ 142. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala poarta denumirea de:
a. zona comerciala
b. zona de liber schimb
c. teritoriu vamal
_B___ 143. Depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate in tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maxim 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import , poarta denumirea de :
a. depozite de marfuri
b. antrepozite vamale
c. depozite de tranzit vamal
_A___ 144. Piata mondiala actuala este un sistem de piete format din :
a. 1. piata creditului international;
2. piata comerciala internationala;
3. piata valutara internationala;
4. piata serviciilor internationale;
5. piata capitalului international.

b. 1. piata internationala a actiunilor;
2. piata fortei de munca;
3. piata resurselor financiare;
4. piata valutara;
5. piata fluxurilor de capital.
_A___ 145. Care sunt factorii determinanti ai dinamicii comertului international?
a. 1. mutatiile dinamice si structurale din cadrul diviziunii internationale a muncii;
2. fluxul valutar-financiar international;
3. revolutia stiintifica si tehnica contemporana;
4. aparitia si dezvoltarea cooperarii economice in productie;
5. aportul societatilor transnationale in dinamizarea comertului international;
6. liberalizarea schimburilor economice internationale.

b. 1. cresterea preturilor internationale la produsele de baza;
2. structura pe marfuri clasificate in grupe si subgrupe de marfuri;
3. realizarea comparatiilor internationale si a cercetarilor de piata;
4. destinatia tehnologiilor de fabricatie;
5. interesele tarilor dezvoltate;
6. conditiile climaterice si de mediu.
__A__ 146. Masurile de stimulare a exporturilor pot fi luate la nivel:
a. microeconomic si macroeconomic;
b. microeconomic;
c. macroeconomic.
_B___ 147. Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt:
a. factorii economici, conjuncturali, sezonieri, sectoriali, politici sau militari
b. factorii conjuncturali, sociali, sezonieri, economici, politici sau militari
c. factorii economici, financiari, conjuncturali, politici sau militari, sociali
_A___ 148. Care sunt principalele categorii de preturi internationale:
a. cotatiile sau preturile la bursa; preturile de monopol sau oligopol; preturile de licitatie; preturile de tranzactie; preturile de acord.
b. preturile la bursa; preturile de monopol sau oligopol; preturile de contract; preturile de depozit; preturile de fabricatie.
c. preturile la bursa; preturile de licitatie; preturile de monopol sau oligopol; preturile de negociere; preturile pietei libere. negociere; preturile pietei libere.
_C___ 149. Piata internationala de tehnologii se caracterizeaza prin:
a. pozitia de monopol;
b. pozitia de oligopol;
c. pozotia de monopol si oligopol.
_B___ 150. Formele de comercializare ale brevetului de inventie sunt:
a. 1. cesiunea brevetelor de inventie;
2. locutiunea inventiilor brevetate;
3. licentierea brevetelor de inventie;
4. inchirierea pe o perioada limitata a brevetului de inventie.

b. 1. licentierea brevetelor de inventie;
2. cesiunea brevetelor de inventie;
3. aportului unui brevet de inventie la constituirea capitalului social al unei societati economice mixte;
4. locutiunea inventiilor brevetate.
__A__ 151. Principalele functii ale marcii de fabrica sunt:
a. 1.functia de protectie a consumatorului;
2. functia de monopol;
3. functia de diferentiere a produselor;
4. functia de reclama;
5. functia de organizare a pietei;
5. functia de calitate sau de garantie a calitatii.

b. 1. functia de diferentiere a produselor;
2. functia de oligopol;
3. functia de promovare a produsului;
4. functia de stimulare a pietei;
5. functia de asigurare a calitatii;
6. functia de promovare a produselor.
_A___ 152. Transmiterea dreptului de marca individual se poate face, total sau partial, in urmatoarele modalitati:
a. 1. aportul unei marci la constituirea capitalului social;
2. operatiuni de franchising;
3. licentierea dreptului de marca;
4. cesiunea marcilor de fabrica, de comert sau de serviciu.

b. 1. cesiunea marcilor de fabrica;
2. operatiuni de leasing;
3. aportul unei marci la constituirea unui capital social;
4. operatiuni de vinzare-cumparare.
_B___ 153. Trasaturile principale ale cererii turistice mondiale sunt:
a. 1. este o cerere concentrata in tarile si regiunile cu atractiile cele mai mari;
2. este o cerere ce aduce venituri mari la bugetul statului primitor;
3. este o cerere cu caracter fluctuant;
4. este o cerere internationala;
5. este o cerere de tip subiectiv.

b. 1. este o cerere nationala;
2. este o cerere prioritar intraregionala;
3. este o cerere cu o sezonalitate accentuata si rigida;
4. este o cerere deosebit de dinamica;
5. este o cerere concentrata in tarile si regiunile dezvoltate pe plan economic.
_A___ 154. Principalele grupe de factori care modeleaza nivelul, dinamica si structura cererii turistice sunt:
a. 1. factorii sociali;
2. organizarea si promovarea;
3. factorii economici;
4. disponibilitatea de timp liber;
5. factorii demografici.

b. 1. factorii financiari;
2. factorii climaterici;
3. factorii economici;
4. factorii demografici;
5. factorii de sezonalitate.
_C___ 155. Consumul turistic este format, in principal , din :
a. consumul turistic national
b. consumul turistic international
c. consumul turistic national si exterior
_A___ 156. Intre oferta turistica si productia turistica exista o relatie strinsa, care, comparativ cu aceeasi relatie de pe piata bunurilor fizice, este marcata de urmatoarele particularitati:
a. 1. oferta turistica exista si independent de productia turistica;
2. oferta turistica este ferma;
3. productia turistica poate fi cel mult egala cu oferta turistica;
4. structura ofertei turistice nu coincide intotdeauna cu structura productiei respective.

b. 1. structura ofertei turistice este intotdeauna identica structurii productiei respective;
2. oferta turistica este interdependenta productiei turistice;
3. productia turistica depaseste intotdeauna oferta turistica;
4. oferta turistica este fluctuanta in timp si spatiu.
_A___ 157. In oferta turistica se inregistreaza o tendinta de concentrare a productiei prin trei modalitati:
a. 1. concentrarea verticala;
2. concentrarea orizontala;
3. conglomeratele turistice.

b. 1. conglomeratele turistice;
2. lanturile turistice;
3. asociatiile turistice.
_B___ 158. Componentele produsului turistic pot fi grupate in urmatoarele categorii:
a. elemente financiare si elemente atractive
b. elemente functionale si elemente atractive
_B___ 159. Producatorii -ofertanti din domeniul turismului sunt specializati in urmatoarele categorii de prestatii turistice:
a. cazare; retea de restaurante; agentii de turism; constructii; excursii; croaziere;organizarea unor evenimente speciale de catre touroperatori
b. proiectarea si organizarea derularii diverselor tipuri de calatorii de catre touroperatori; transport; cazare; restaurare; animatie; agremet; informare.
_B___ 160. Dupa criteriul operatiunilor de comert exterior, traficul international se clasifica in :
a. 1. traficul cu marfuri de masa;
2. traficul cu marfuri generale;
3. traficul cu marfuri speciale.

b. 1. trafic international de import;
2. trafic international de export;
3. trafic international de tranzit.
_A___ 161. In cadrul pietei mondiale actuale, moneda - sub diferitele sale forme - indeplineste mai multe functii, si anume:
a. 1. mijloc de circulatie a valorii;
2. masura a valorii marfurilor si serviciilor ce fac obiectul schimburilor internationale;
3. mijloc de rezerva a valorii;
4. mijloc de plata in cadrul tranzactiei comerciale.

b. 1. mijloc de stabilire a datoriilor de plata catre terti;
2. mijloc de plata a transporturilor internationale de marfuri;
3. mijloc de evaluare a bunurilor mobile si imobile ce fac obiectul schimburilor internationale;
4. mijloc de transfer banesc intre societatile comerciale de comert exterior.
_A___ 162. Sistemul monetar international constituie o unitate a trei componente de baza:
a. 1. institutiile financiar-bancare;
2. mecanismele valutar-financiare internationale;
3. normele de drept sau uzantele internationale in domeniul platilor internationale.

b. 1. institutiile financiare si de creditare internationale;
2. normativele privind sistemul bancar international;
3. mecanismele de reglementare a pietei financiar-bancare internationale.
_A___ 163. Dupa modalitatea de plasare internationala a fondurilor valutar-financiare, distingem urmatoarele circuite ale fluxului valutar-financiar:
a. 1. creditul international;
2. investitiile straine directe;
3. transferurile valutar-financiare unilaterale;
4. depozitele financiare de trezorerie;
5. investitiile straine de portofoliu;
6. veniturile rezultate din plasamentele financiare externe.

b. 1. imprumuturile pe termene diferite si sub diferite forme;
2. investitiile straine imobiliare;
3. investitiile straine in bunuri mobile;
4. depozitele de trezorerie pe termen lung;
5. taxele, impozitele, accizele;
6. venituri provenite din alte activitati auxiliare.
_B___ 164. Balanta de plati externe poate cunoaste trei ipostaze diferite:
a. 1. balanta de marfuri;
2. balanta de servicii;
3. balanta de capital.

b. 1. balanta deficitara;
2. balanta excedentara;
3. balanta echilibrata.
__C__ 165. Factorii determinanti de care depinde gradul in care statele participa la diviziunea internationala a muncii si circuitul economic mondial sunt multipli, cum ar fi:
a. specializarea intersectoriala, specializarea interramuri prelucratoare, specializarea intraramuri prelucratoare, specializarea tehnologica si specializarea organologica
b. comertul cu marfuri, comertul cu servicii, relatiile valutar-financiare internationale si cooperarea economica internationala.
c. nivelul dezvoltarii economice si tehnice; gradul de diversificare a economiei; nivelul de tehnicitate si complexitate al productiei; volumul si gradul de valorificare a resurselor naturale; dimensiunile pietei interne; mijloacele de comunicatie, precum si factorii de politica economica.
d. fluxul international de marfuri; fluxul international de investitii; fluxul monetar (valutar) international; fluxul international al cunostintelor tehnico-stiintifice; fluxul international turistic; fluxul international al fortei de munca si fluxul cooperarii economice internationale.
__B__ 166. Despre o piata mondiala putem vorbi incepand doar din a doua jumatate a secolului :
a. XVII
b. XIX
c. XV
d. XVIII
_D___ 167. Pentru a evita riscul de a ramane cu marfa nevanduta, producatorii-exportatori sunt nevoiti sa:
a. practice concurenta neloaiala
b. reduca pretul produselor
c. respecte standardele de calitate
d. organizeze productia intr-o conceptie de marketing
_A___ 168. O mare parte din schimburile economice de pe piata mondiala reprezinta rezultatul unei cooperari economice si financiare internationale sub cele mai diverse forme:
a. investitii straine directe, coproductie, subproductie, societati mixte (comune)
b. investitii de portofoliu, coproductie, subproductie, societati mixte (comune)
c. investitii straine directe, transfer de tehnologie, societati mixte (comune)
d. investitii de portofoliu, coproductie, subproductie, joint-venture
_D___ 169. Comertul international cu bunuri si servicii este format din bunuri materiale in proportie de :
a. 60%
b. 20%
c. 50%
d. 80%
_A___ 170. Comertul international cu bunuri si servicii este format din servicii in proportie de:
a. 20%
b. 40%
c. 60%
d. 80%
_B___ 171. Unul dintre cele mai dinamice segmente ale pietei internationale prin care investitorul strain obtine pachetul de control asupra unei intreprinderi sau societati sunt:
a. investitiile de portofoliu
b. investitiile externe directe
c. tranzactiile valutare
d. joint-venture
_B___ 172. O caracteristica a comertului international consta in aceea ca dinamica sa devanseaza dinamica :
a. factorilor de productie
b. productiei
c. PIB
d. fortei de munca
_C___ 173.Din punct de vedere economic si stiintific, structura fizica a comertului international arata evolutia comertului international al unei tari, al unei grupe de tari sau a comertului mondial, care reflecta mutatiile in:
a. schimburile economice internationale
b. dezvoltarea economica a unei tari sau grup de tari
c. productia mondiala si diviziunea internationala a muncii.
d. aparitia si dezvoltarea societatilor transnationale
_D___ 174. Cea mai mare pondere in comertul international, reflectand aportul specializarilor inter si intraramura din industria prelucratoare, dar si progresele in procesele de industrializare din multe tari in curs de dezvoltare, o
detin:
a. Combustibilii
b. Produsele agricole
c. Minereurile si metalele
d. Produsele manufacturate
_A___ 175. Unele tari detin deficite comerciale constante, cum sunt:
a. SUA, Marea Britanie, Spania, Grecia si tarile in curs de dezvoltare neexportatoare de petrol
b. Iran, Iraq Afganistan si tarile in curs de dezvoltare exportatoare de petrol
c. Japonia, Germania, Italia si, deseori, Franta
d. Tarile in curs de dezvoltare si tarile slab dezvoltate
_C___ 176. Unele tari isi acopera deficitele comerciale cu prisosinta din soldul activ al comertului cu servicii, cum ar fi transporturile, turismul sau serviciile bancare:
a. SUA, Franta, Marea Britanie
b. Germania, Japonia, China
c. Grecia, Elvetia, Spania
d. Italia, Austria, Belgia
_A___ 177.Aceasta structura a comertului international reflecta mutatiile din productia mondiala si diviziunea
internationala a muncii. Ponderea principala in comertul international cu marfuri (cca 70%) o detin produsele
manufacturate.
a. fizica
b. geografica
_A___ 178.Factorii determinanti ai nivelului si evolutiei preturilor sunt de natura diferita si actioneaza in multiple stadii de viata ale produsu-lui si in diferite sfere ale activitatii sociale, dupa cum urmeaza:
a. factorii economici, factorii conjuncturali, factorii sezonieri, factorii sociali, factorii politici sau militari
b. factori economici, factori monetari, factori sociali, factori demografici, factorii sociali, factorii politici sau militari
c. factorii economici, factori tehnici, factorii sociali, factorii politici sau militari, factorii conjuncturali
d. factorii economici, factorii conjuncturali, factori demografici, factorii sezonieri, factori monetari
_D___ 179. Preturile la titei au crescut puternic in anii:
a. 1955-1956, 1989-1990 si 2004
b. 1963-1964, 1992-1993 si 2004
c. 1969-1971, 1991-1992 si 2004
d. 1973-1974, 1979-1980 si 2004
Completion
Complete each sentence or statement.
180. Taxele vamale de ...EXPORT............. se percep de catre stat asupra marfurilor indigene atunci cind acestea
sunt exportate.
181. Taxele vamale de ....TRANZIT.............. se percep de catre stat asupra marfurilor straine care
tranziteaza sau traverseaza teritoriul sau vamal.
182. Taxele vamale cu caracter ....FISCAL.............. se percep pentru obtinerea de venituri la bugetul
statului.
183. Structura ......GEOGRAFICA....... a comertului international reflecta locul si ponderea diferitelor tari si
grupe de tari in schimburile comerciale internationale.
184. Comertul mondial cu...MARFURI..............este cel mai mare flux din circuitul economic mondial.
185. .CLAUZA........... regimului (tratamentului) national este prevederea care se inscrie in acordurile si tratatele
economice incheiate intre state in vederea desfasurarii activitatii de comert exterior prin care partile semnatare
de obliga sa acorde persoanelor fizice sau juridice ale unui stat semnatar aceleasi drepturi si obligatii in
materie economica, ca si nationalilor.
186. .CLAUZA.... natiunii celei mai favorizate prevede obligatia partilor semnatare de a-si acorda reciproc toate
avantajele pe care le-au acordat sau pe care le vor acorda in viitor tarilor terte in domeniul relatiilor
economice, in general, si al relatiilor comerciale, in special.
187. SHOW-HOW-UL...este un concept relativ nou si reprezinta activitatea de valorificare a cunostintelor pe care le detine un personal specializat, ce transmite personalului unei firme beneficiare, la sediul propriu sau la sediul firmei beneficiare, cunostintele pe care le detine.
188. Balanta de plati ..TEHNOLOGICE este un instrument prin care se urmaresc rezultatele financiare legate de
transferul tehnologic.
189. ...EMIGRATIA....... reprezinta deplasarea pendulatorie a populatiei intre (tara de ) resedinta sau tara
de origine si locul de munca sau tara de primire.
190. ..BALANTA..... tranzactiilor sau operatiunilor curente este formata din balanta comerciala sau de marfuri,
la care se adauga balanta serviciilor sau invizibilelor.
191. Balanta de ..BAZA..... este compusa din balanta tranzactiilor curente la care se adauga balanta capitalurilor
pe termen lung.
192. Balanta de plati are in componenta sa balanta de baza, balanta capitalurilor pe termen scurt si ..CONTUL.....
de erori si omisiuni.
193. Datoria ..EXTERNA.... a unei tari este reprezentata de totalitatea sumelor de bani si a altor active
datorate creditorilor externi de catre rezidentii unei tari pe o perioada de timp mai mare de un an de zile.
194. .COMERTUL ELECTRONIC...... reprezinta desfasurarea unor activitati comerciale care determina un transfer de valoare prin
intermediul retelelor de telecomunicatii si se refera la toate tipurile de tranzactii legate de activitati comerciale
care au la baza prelucrarea si transmisia de date digitalizate, precum text, sunete sau imagini, la care participa
persoane fizice sau institutionale.
195. Daca, în trecut, complementaritatea ramurilor si a conditiilor naturale forma (iar pentru multe tari si astazi
lucrurile se petrec la fel) baza ..DIVIZIUNII.....internationale a muncii, în prezent, asistam la o situatie noua, în
care simetria ramurilor si complementaritatea grupelor de produse, a tipo-dimensiunilor si a tehnologiilor de
fabricatie pentru aceleasi produse, formeaza noua baza a diviziunii internationale a muncii, specifica,
îndeosebi, pentru tarile dezvoltate.
196. Aplicarea în practica a unui sistem de criterii, subcriterii si indicatori ai specializarii internationale pentru
diferite ramuri si subramuri poate sa conduca la fundamentarea unei schite generale si de perspectiva a
încadrarii unei tari în diviziunea internationala a ..MUNCII..........................
197. Tabloul general al structurii ..FIZICE.. a comertului mondial arata ponderea foarte ridicata, într-o usoara
scadere, a produselor manufacturate (masini, utilaje, electronice si birotica, produse chimice, textile,
îmbracaminte si alte semifabricate si produse de consum); pe locul doi, dar în descrestere, sunt produsele
agricole, în care ponderea principala o detin alimentele; pe locul trei se situeaza combustibilii, cu variatii în
raport de oscilatiile puternice ale pretului la titei; pe locul patru si ultim se situeaza minereurile si metalele,
care cunosc o tendinta de scadere lenta, dar sigura, cu deosebire metalele neferoase si minereurile feroase.
198. Produsele .MANUFACTURATE. detin de departe cea mai mare pondere în comertul international, reflectind
aportul specializarilor inter si intraramura din industria prelucratoare, dar si progresele in procesele de
industrializare din multe tari in curs de dezvoltare.
199. Minereurile si ..METALELE...... constituie grupa cu cea mai redusa pondere în comertul
international.
200. In cercetarile ONU se utilizeaza un indicator foarte semnificativ, care se numeste indicele de
concentrare..FIZICA......a exporturilor ; acesta se elaboreaza pe baza clasificarii SITC a
comertului internattonal, intemeindu-se pe structura internationala standard de codificare a
marfurilor, pina la 3 cifre, rezultind astfel 239 subgrupe de produse. Analiza ponderii acestor
subgrupe in totalul exportului unei tari ne ofera posibilitatea cunoasterii numarului de grupe ce se
regasesc în exportul acesteia si gradul de concentrare sau de diversificare a structurii fizice a
exporturilor.
201. Comertul fiind format preponderent din produse manufacturate, schimburile comerciale au loc cu
precadere între tarile .DEZVOLTATE...., celelalte grupe de tari situându-se la periferia comertului
international.
202. Obiectivul principal pe termen ..LUNG........urmarit de state prin intermediul instrumentelor si masurilor de politica comerciala îl constituie impulsionarea dezvoltarii economiei nationale, a
exporturilor, reglementarea importurilor, venind astfel în sprijinul propriei economii.
203. În afara de reglementarile relatiilor economice dintre state pe plan bilateral, la nivel subregional sau regional, care au existat înca din perioada postbelica, au aparut si s-au dezvoltat, în perioada imediat postbelica, o serie de relatii economice .MULTILATERALE......, bazate pe acorduri, prin care se încerca sa se imprime anumite reguli si principii de folosire a instrumentelor si masurilor de politica comerciala în relatiile dintre ele.
204. În ultimele trei decenii a existat o puternica tendinta de ..REGIONALIZARE... a schimburilor, mai ales
prin proliferarea gruparilor economice integrationiste, paralel cu nerespectarea destul de frecventa a
unor principii si reguli stabilite prin anumite acorduri si coduri de conduita privind folosirea acestor
instrumente în relatiile economice reciproce.
205. Clasificarea tip .STANDARD....... pentru comertul international a fost elaborata de Biroul de Statistica al ONU, înca din anul 1950, existând si astazi, însa, cu o serie de modificari care s-au facut pe parcursul timpului si având o clasificare pe cinci cifre (sectiuni, diviziuni, grupe, subgrupe si pozitii tarifare). Acest sistem de
clasificare permite ONU si altor organizatii sa poata urmari, la nivel international, evolutia comertului
exterior al tuturor tarilor lumii la principalii ei indicatori: volum valoric, dinamica, structura pe marfuri,
orientare geografica a importului si exportului etc.
206. In anul 1950 a fost adoptata, la Bruxelles, din initiativa GATT (actuala OMC),
..CONVENTIA.......privind clasificarea marfurilor în tarife vamale, luând nastere mai întâi
Nomenclatorul Vamal de la Bruxelles (NVB) si, ulterior, Nomenclatorul Consiliului de Cooperare
Vamala de la Bruxelles (NCCV). Si acest tip de nomenclator s-a îmbunatatit pe parcursul timpului,
ramânând însa la o clasificare pe doar patru cifre (sectiuni, capitole, pozitii si subpozitii tarifare).
207. Prin extinderea teritoriului ...VAMAL........ al unui stat întelegem formarea unei uniuni
vamale prin unirea a doua sau mai multe state care convin asupra desfiintarii treptate sau dintr-o data
a barierelor tarifare si netarifare în dezvoltarea relatiilor comerciale reciproce, vizând toate bunurile
sau numai o parte dintre acestea, si a aplicarii unei politici comerciale comune în relatiile cu statele
terte.
208. Prin restrângerea teritoriului ....VAMAL.....al unui stat se întelege formarea unei zone libere
prin exceptarea de la regimul vamal în vigoare a unei regiuni dintr-un stat national (o zona
comerciala sau industriala, un port sau aeroport, o parte din acestea etc.), unde nu se percep taxe
vamale la importul de marfuri.
209. ..ANTREPOZITELE....... vamale sunt depozitele unde se depun si se pastreaza marfurile importate sau cele aflate în tranzit pe o perioada bine delimitata de timp (maximum 2 ani), fara a se plati taxele vamale de import.
210. ...INDICELE.......preturilor este un raport statistic al preturilor între diferite perioade de timp, între diferite
grupe de tari sau între diferite grupe de marfuri.


Matching
Teoriile economice care fundamenteaza criteriile de specializare internationala sunt multiple si au evoluat in
ultimul secol. Potriviti conceptul cu definitia.
a. compara costurile de productie ale aceluiasi produs in diferite tari si opteaza pentru specializarea in productie a produselor in tarile care au costurile de productie cele mai scazute.
b. apreciaza ca specializarea in produsele pentru export trebuie sa puna in valoare acei factori de productie de care un stat sau altul dispune din abundenta
c. cuprinde o corelatie importanta in ceea ce priveste dependenta costurilor de productie de dimensiunea productiei insasi, cu deosebire in ceea ce priveste elementele cheltuielilor constante de fabricatie.
d. se bazeaza pe avantajele oferite de reducerea sau eliminarea taxelor vamale reciproce, sporirea potentialului pietelor de desfacere si cresterea competitivitatii intre ofertanti.
e. analizeaza comparativ costurile de productie a doua sau mai multor produse provenind din aceeasi tara din care se selecteaza produsul sau produsele care au costurile comparative cele mai reduse si care au, deci, eficienta in specializarea in productie si la exportul lor.
_B___ 211. Teoria dotarii natiunilor cu factori de productie
_D___ 212. Teoria integrarii economice
_A___ 213. Teoria costurilor absolute
_E___ 214. Teoria costurilor comparative
_C___ 215. Teoria seriilor mari de fabricatie


Diviziunea internationala a muncii a evoluat foarte mult de-a lungul istoriei, ultimii 60 de ani fiind deosebit
de elocventi sub aspectul varietatii modalitatilor de specializare internationala. In prezent, putem distinge
cinci tipuri de specializare internationala care coexista in economia internationala. Potriviti conceptele cu
definitiile:
a. este primul tip de diviziune internationala a muncii, cunoscut inca din secolele trecute. Ea contribuie la impartirea lumii in tari industriale si tari agrare, in tari cu industrie prelucratoare si tari care au functia de anexe de materii prime.
b. este un tip de specializare internationala, istoric mai evoluat, care se dezvolta in conditiile revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, cu deosebire intre tarile dezvoltate, cu industrie diversificata. Acest tip de specializare se realizeaza intre tari care prezinta nu numai o simetrie a sectoarelor economice, dar si o simetrie a ramurilor si subramurilor.
c. este un tip de specializare internationala in care partenerii fac schimb de produse ale aceleiasi ramuri, deosebindu-se insa prin tipo-dimensiuni, gabarite, profile, caracteristici de functionalitate in raport cu mediul de exploatare, cu procedeele tehnice folosite in functie de modele, de estetica, de gust etc.
d. este un tip ultramodern de specializare in care partenerii fac schimburi cu rezultatele cercetarii tehnico-stiintifice, generand comertul cu brevete, licente, tehnologii, know-how, asistenta tehnica, acordarea de consultatii ingineresti, cooperarea in domeniul cercetarii, asimilarii si comercializarii unor produse in care creativitatea tehnico-stiintifica formeaza substanta schimburilor economice.
e. reprezinta acel tip de specializare in care partenerii exporta subansamble, organe de masini, detalii, parti de instalatii care se incorporeaza intr-un sistem complex de masini sau linii tehnologice.
__B__ 216. Specializarea interramura prelucratoare
__C__ 217. Specializarea intraramura prelucratoare
__A__ 218. Specializarea intersectoriala
__E__ 219. Specializarea organologica
__D__ 220. Specializarea tehnologica


Fiecare dintre tipurile de specializare cunoaste variate modele de realizare care pot oferi conditii de complementaritate economica si de avantaj reciproc pentru statele partenere. Potriviti conceptele cu definitiile:
a. Este modelul de schimburi care mult timp a fost specific in raporturile economice dintre tarile in curs de dezvoltare si tarile dezvoltate, model care cunoaste doua variante. Prima varianta este aceea in care materiile prime minerale ocupa un loc preponderent in exporturile unei tari in curs de dezvoltare, iar produsele prelucrate importate de ea sunt in principal bunuri de consum pentru o patura privilegiata, a caror valoare nu acopera
principal bunuri de consum pentru o patura privilegiata, a caror valoare nu acopera intreaga valoare a materiilor prime exportate, diferenta constituind scurgere fara echivalent de venit national in exterior. A doua varianta a modelului mentionat (materii prime minerale – produse prelucrate) este intalnita in tarile dezvoltate, in exportul carora figureaza materii prime minerale, ce au insa o pondere modesta in comparatie cu produsele prelucrate.
b. Este un model al specializarii intersectoriale relativ nou si care are sanse sa se impuna in perspectiva dezvoltarii concomitente a crizei de materii prime si crizei agroalimentare. Dupa cum se stie, unele tari posesoare de resurse minerale se confrunta cu criza de resurse agroalimentare, iar alte tari care dispun sau pot dezvolta productia de resurse agroalimentare se confrunta cu urmarile crizei de materii prime si resurse energetice.
c. Este un model de specializare intersectoriala complex care a aparut ca urmare a dezvoltarii constructiilor in strainatate. Executarea de constructii civile sau industriale in alte tari ofera posibilitatea ca, pe langa exportul traditional de masini, instalatii si materiale de constructii, sa se efectueze studii si proiecte pentru obiective construite – in diferite forme de cooperare – in antrepriza.
d. Este un model al specializarii intersectoriale cunoscut de unele tari dezvoltate de foarte mult timp, dar care in ultima vreme si-a diversificat variantele realizarii lui. Astfel, serviciile de transport maritime, serviciile de credit si cele bancare sau serviciile de asigurari au constituit intotdeauna o sursa importanta de venit pentru Marea Britanie. Flota comerciala i-a consacrat pe armatorii greci drept carausi ai marilor.
e. Este un model al specializarii intersectoriale care, astazi, nu mai are aproape nimic comun cu modelul aparent asemanator din vremea cand tarile slab dezvoltate exportau produse agroalimentare pentru metropole sau pentru tarile dezvoltate.
_A___ 221.Modelul de specializare: materii prime minerale – produse prelucrate
__D__ 222.Modelul de specializare: servicii – produse de baza sau prelucrate
_C___ 223.Modelul de specializare: constructii industriale sau civile – produse industriale de baza
_E___ 224.Modelul de specializare: produse agroalimentare – produse prelucrate
_B___ 225. Modelul de specializare: materii prime minerale – produse agroalimentare


Politica comerciala include reglementarile adoptate de catre un stat pe linie administrativa, juridica, bugetara,
fiscala, financiara, bancara, valutara etc. cu scopul de a impulsiona sau a limita schimburile comerciale
externe cu alte state si de a proteja propria economie de o eventuala concurenta provenita din exterior. Potriviti conceptele cu definitiile:
a. reglementari adoptate de stat, care vizeaza intrarea sau iesirea in / din tara a marfurilor si care impun controlul marfurilor si mijloacelor de transport la trecerea frontierei de stat, precum si indeplinirea formalitatilor vamale si plata taxelor vamale sau impunerea vamala.
b. sunt un instrument important al politicii comerciale de natura fiscala, constituindu-se din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii respective
c. sunt instrumente de politica comerciala admise de catre OMC, cu ajutorul carora se protejeaza piata interna de concurenta straina, cu conditia sa nu fie prohibitive
d. Spatiul geografic in interiorul caruia se aplica un anumit regim vamal si o anumita legislatie vamala
e. totalitatea masurilor si reglementarilor de politica comerciala (publice sau private) care au ca scop principal franarea sau limitarea fluxului international de bunuri si servicii pentru apararea pietei interne de concurenta straina, dar si pentru echilibrarea balantei de plati apararea pietei interne de concurenta straina, dar si pentru echilibrarea balantei de plati externe
__A__ 226. Politici vamale
__D__ 227. Teritoriu vamal
__B__ 228. Taxele vamale
__E__ 229. Masurile si instrumentele cu caracter netarifar denumite generic bariere netarifare
_C___ 230. Tarifele vamale


Taxele vamale sunt un instrument important al politicii comerciale de natura fiscala, constituinduse din impozitele indirecte percepute de catre stat asupra marfurilor atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii respective. Pentru bugetul statului, ele reprezinta o sursa de venit. Potriviti conceptele cu definitiile:
a. sunt percepute la marfurile importate atunci cand acestea trec granitele vamale ale tarii importatoare, ele protejand astfel produsele nationale fata de concurenta produselor straine importate
b. se percep de catre stat asupra marfurilor indigene atunci cand acestea sunt exportate
c. se percep de catre stat asupra marfurilor straine care traverseaza (tranziteaza) teritoriul sau vamal
d. sunt, in general, percepute la un nivel ridicat si urmaresc, in principal, protejarea pietei interne de concurenta straina, reducand forta concurentiala a marfurilor importate.
e. cel mai vechi si raspandit tip de taxa cunoscut si folosit in comertul pe plan mondial, se exprima ca un procent fix din valoarea marfii importate sau exportate si este perceputa de catre stat asupra valorii vamale a marfurilor respective (de exemplu: 15% din valoarea vamala a unei tone de carbune, a unui tractor, a unui automobil etc.).
f. se exprima sub forma unei sume (cifre absolute) in moneda tarii respective (de exemplu: 1000 u.m. – USD, EUR, JPY, RON etc. – pentru o masina importata, pentru o tona de orez importata, pentru fiecare tona de petrol importata s.a.m.d.) si este perceputa de catre stat asupra unei unitati fizice (m2, m3, vagon, tona, bucata etc.) din produsul importat sau exportat, indiferent de pretul acestuia.
g. este o combinatie intre taxa specifica si taxa ad-valorem, percepandu-se atunci cand primele doua nu sunt suficient de eficiente ca mijloc de protectie
h. se percep de catre stat asupra marfurilor provenind din tarile care isi acorda reciproc clauza natiunii celei mai favorizate, convenita prin acordurile bi sau multilaterale incheiate, taxe care sunt mult mai reduse si care au facut in prealabil obiectul unor negocieri tarifare in cadrul GATT sau OMC.
i. se percep de catre stat asupra marfurilor importate din acele tari care se dovedeste ca au dus o politica comerciala neloiala, adica de dumping sau de subventionare a exporturilor.
j. au proliferat in perioada postbelica si se mai percep si astazi. Ele sunt foarte reduse, uneori chiar nule, si se stabilesc pe baza unui regim de favoare intre anumite tari, neputandu-se extinde si la celelalte state. Ele se aplica asupra tuturor sau numai asupra anumitor marfuri importate din anu-mite tari cu regim de favoare, de regula, tari in curs de dezvoltare
k. au un nivel foarte ridicat, importul marfurilor fiind deseori prohibitiv; ele se percep si se stabilesc de catre state in mod independent pentru acele marfuri ce provin din tarile cu care statul respectiv nu are incheiate acorduri comerciale bi sau multilaterale, in relatiile cu aceste state neaplicandu-se clauza natiunii celei mai favorizate. Acest tip de taxe reprezinta o bariera destul de puternica in calea schimburilor comerciale dintre state.
__C__ 231. Taxele vamale de tranzit
__E__ 232. Taxa vamala ad-valorem
_A___ 233. Taxele vamale de import
_G___ 234. Taxa vamala compusa sau mixta
__B__ 235. Taxele vamale de export
__H__ 236. Taxele vamale conventionale sau contractuale
__I__ 237. Taxele vamale de raspuns sau de retorsiune
__F__ 238. Taxa vamala specifica
__D__ 239. Taxele vamale cu caracter protectionist
_K___ 240. Taxele vamale autonome sau generale
__J__ 241. Taxele vamale preferentiale sau de favoare


Preturile internationale s-au impus in comertul international prin mecanismele formarii lor, ceea ce ne
permite sa identificam existenta mai multor categorii de preturi. Potriviti conceptele cu definitiile:
a. constituie acea categorie de preturi care se formeaza la produsele de masa, fungibile, ce se comercializeaza in parte la bursele de marfuri.
b. reprezinta preturile adjudecate in sedintele de licitatie de ofertantul care ofera importatorului cele mai avantajoase conditii din punct de vedere tehnic, comercial si financiar.
c. sunt preturile existente la anumite produse impuse de unele societati transnationale care concentreaza o mare parte din oferta sau cererea mondiala.
d. reprezinta preturi care se stabilesc nu unilateral, ca in cazul preturilor de monopol, ci prin intelegerea dintre principalii exportatori si importatori ai diferitelor categorii de produse.
e. constituie acele preturi ce se stabilesc prin negocieri directe intre exportatori si importatori. Ele depind de natura produselor si caracteristicile lor tehnice si comerciale, de conjunctura economica, de puterea de negociere a participantilor, chiar si pentru produsele la care exista sau nu preturi de bursa, de licitatie, de acord sau de monopol.
_B___ 242. Preturile de licitatie
__C__ 243. Preturile de monopol sau oligopol
__A__ 244. Cotatiile sau preturile la bursa
_E___ 245. Preturile de tranzactie sau contractuale
_D___ 246. Preturile de acord


Indicii preturilor internationale consacrati in practica si literatura comerciala internationala sunt multipli si
variati. Potriviti conceptele cu definitiile:
a. ai preturilor internationale sunt cei mai larg fundamentati. Ei se refera la o varietate mare de produse si grupe de produse, cuprind toate tarile, iar indicele preturilor incepe din anul 1950 si ajunge pana la zi, fiind publicati periodic.
b. al preturilor internationale este un indice american, care are seria statistica cea mai veche (1931), insa pentru un grup restrans de produse de baza. Astfel, el include 15 produse, din care 6 produse detin 50% din totalul cosului de produse (grau, bumbac, porumb, zahar si lana). El se publica aproape zilnic, intrucat se bazeaza in mare parte pe cotatiile de bursa
c. al preturilor internationale se calculeaza din anul 1931 pentru un cos de 17 produse, din care 4 produse detin 50% din totalul produselor la care se calculeaza indicele (grau, bumbac, cafea si lana). De asemenea, el se publica zilnic.
d. este calculat de Institutul de Economie Mondiala din Hamburg, iar seria lui statistica incepe din 1952. El se publica saptamanal pentru un numar mult mai mare de produse si grupe de produse
__A__ 247. Indicii ONU
__C__ 248. Indicele Reuter
__D__ 249. Indicele german HWWA (Hamburgisch Weltwirtschaft Arhiv)
__B__ 250. Indicele MOODY