INVESTITII INTERNATIONALE Sem1 2007-2008
Toate grilele rezolvate Universitatea Spiru Haret. Grilele de la Universitatea Spiru Haret! Click
Grile Spiru Haret - INVESTITII INTERNATIONALE - Facultatea de Marketing si Afaceri Economice Internationale
A 3. Riscul suveran apare atunci cand un guvern nu doreste sau nu este capabil sa onoreze obligatiile de plata legate de imprumuturile sale sau ale celor garantate de el.
A 4. Riscul de transfer apare datorita unei decizii a unui guvern strain de a restrictiona miscarile de capital.
A 7. Riscul economic este determinat de o schimbare semnificativa in structura economica sau in rata de crestere economica.
A 9. Riscul economic apare datorita potentialului de schimbari cu efecte negative in obiectivele fundamentale ale politicii economice sau unei schimbari semnificative a avantajului comparativ al unei tari.
A 11. Impactul riscului suveran asupra imprumutului pe termen scurt acordat guvernului este mare.
A 12. Impactul riscului suveran asupra imprumutului pe termen lung acordat guvernului este mare.
A 14. Impactul riscului economic asupra investitiei financiare pe termen scurt in sectorul privat este mic.
A 15. Impactul riscului economic asupra imprumutului pe termen scurt acordat guvernului este mic.
A 18. Impactul riscului cursului de schimb asupra imprumutului pe termen lung acordat guvernului este mare.
A 20. Impactul riscului cursului de schimb asupra investitiei directe in sectorul privat este mare.
A 25. Impactul riscului politic asupra imprumutului pe termen lung acordat guvernului este mare.
A 22. Impactul riscului politic asupra investitiei directe in sectorul privat este mare.
A 28. Impactul riscului de transfer asupra imprumutului pe termen scurt acordat guvernului este mare.
A 32. Impactul riscului de loc si vecinatate asupra imprumutului pe termen scurt acordat guvernului este mic.
A 42. Obiectivul principal al acordurilor internationale multilaterale privind investitiile este protectia investitiilor.
A 45. Reglementarea disputelor intre investitorul strain si stat se face prin utilizarea exclusiva a procedurilor si remediilor nationale (doctrina Calvo).
A 46. Politicile nationale de atragere a ISD se pot identifica pe 4 niveluri: politica economica de ansamblu;politici specifice privind regimul ISD; politici promotionale si cadrul institutionale specific.
A 47. Politica economica (de ansamblu) reprezinta si o politica nationala de atragere a ISD.
F 1. Riscul politic apare atunci cand un guvern nu doreste sau nu este capabil sa onoreze obligatiile de plata legate de imprumuturile sale sau ale celor garantate de el.
F 5. Riscul de transfer apare atunci cand un guvern nu doreste sau nu este capabil sa onoreze obligatiile de plata legate de imprumuturile sale sau ale celor garantate de el.
F 6. Riscul de transfer reprezinta o miscare neasteptata nefavorabila a cursului de schimb.
F 8. Riscul politic apare datorita potentialului de schimbari cu efecte negative in obiectivele fundamentale ale politicii economice.
F 10. Impactul riscului suveran asupra investitiei financiare pe termen scurt in sectorul privat este mare.
F 13. Impactul riscului suveran asupra investitiei directe in sectorul privat este mare.
F 16. Impactul riscului economic asupra imprumutului pe termen lung acordat guvernului este mic.
F 17. Impactul riscului economic asupra investitiei directe in sectorul privat este mic.
F 19. Impactul riscului cursului se schimb asupra imprumutului pe termen scurt acordat guvernului este mic.
F 21. Impactul riscului cursului se schimb asupra investitiei financiare pe termen scurt in sectorul privat este mic.
F 23. Impactul riscului politic asupra investitiei financiare pe termen scurt in sectorul privat este mare.
F 24. Impactul riscului politic asupra imprumutului pe termen scurt acordat guvernului este mic.
F 26. Impactul riscului de transfer asupra investitiei directe in sectorul privat este mare
F 27. Impactul riscului de transfer asupra investitiei financiare pe termen scurt in sectorul privat este mic.
F 29. Impactul riscului de transfer asupra imprumutului pe termen lung acordat guvernului este mic.
F 30. Impactul riscului de loc si vecinatate asupra investitiei directe in sectorul privat este mic.
F 31. Impactul riscului de loc si vecinatate asupra investitiei financiare pe termen scurt in sectorul privat este mic.
F 33. Impactul riscului de loc si vecinatate asupra imprumutului pe termen lung acordat guvernului este mic.
34. Evolutia recenta a ISD in lume arata o crestere a ponderii sectorului agriculturii in cadrul distributiei sectoriale.
35. Evolutia recenta a ISD in lume arata o crestere a ponderii sectorului productie de bunuri in cadrul distributiei sectoriale.
36. Evolutia recenta a ISD in lume arata o crestere a ponderii sectorului serviciilor in cadrul distributiei sectoriale.
F 37. Politicile nationale de atragere a ISD se pot identifica pe 4 niveluri: politica economica (de ansamblu); politici sectoriale; politici promotionale si cadrul institutionale specific.
F 38. Toate acordurile regionale/intra-regionale privind investitiile au caracter juridic obligatoriu.
FA 39. Asimetria in puterea de negociere pune economiile mai slabe intr-o situatie dezavantajoasa in
negocierile bilaterale.
F 40. Obiectivul principal al acordurilor internationale bilaterale privind investitiile este protectia investitiilor.
F 41. Obiectivul principal al acordurilor internationale bilaterale privind investitiile este liberalizarea investitiilor.
F 43. Obiectivul principal al acordurilor internationale regionale privind investitiile este protectia investitiilor.
F 44. Un avantaj al acordurilor regionale privind investitiile este negocierea rapida a acestuia.
F 48. „Listei pozitiva” utilizata de acordurile internationale pentru liberalizarea investitiilor cuprinde sectoarele economice identificate ca exceptate de la liberalizare.
F 49. „Lista negativa” utilizata de acordurile internationale pentru liberalizarea investitiilor cuprinde sectoarele economice identificate pentru liberalizare sub anumite conditii.
F 50. „Lista pozitiva” utilizata de acordurile internationale pentru liberalizarea investitiilor cuprinde sectoarele economice identificate pentru liberalizare neconditionata.
Multiple Choice
51. Tintele mari ale politicii economice sunt:
1. Stabilitatea macroeconomica 2. Cadrul politic de dezvoltare 3. Formularea clara a politicilor industriale
4. Dezvoltarea infrastructurii 5. Stimularea exporturilor
d. 1, 2, 3
52. Stabilitatea macroeconomica presupune urmarirea urmatorilor indicatori:
1. Cresterea economica 2. Cresterea exporturilor 3. Gradul de privatizare 4. Reducerea inflatiei 5. Reducerea impozitelor
b. 1, 2, 4
53.In cadrul OMC au fost decise multilaterale care guverneaza direct sau indirect problema investitiilor cuprinse in 3 acorduri separate ale Rundei Uruguay:
1.TRIPS (Acordul privind drepturile de proprietate intelectuala) 2.TRIMS (Acordul privind masurile referitoare la investitii legate de comert) 3.MAI (Acordul multilateral privind investitiile) 4.GATS (Acordul general privind comertul cu servicii) 5. Acordul de la Doha privind investitiile internationale si intreprinderile multinationale
e. 1, 2, 4
54.In ultimul timp, se observa reducere a utilizarii instrumentului cererilor de performanta pentru ISD. Mai multi factori au contribuit la acest lucru, printre care urmatorii:
1.Utilizarea de catre guverne a unor instrumente mai prietenoase fata de piata pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare
2.Reducerea inflatiei in majoritatea tarilor 3.Regulile Organizatiei Mondiale a Comertului
4.Accesul mai liber la tehnologiile avansate 5.Cresterea concurentei in atragerea ISD
b. 1, 3, 5
55. Pentru atragerea ISD, o politica industriala relevanta presupune:
1. Accesul ISD la toate sectoarele economice 2. Intarirea competitivitatii structurale a economiei 3. Dezvoltarea infrastructurii fizice 4. Crearea de locuri de munca 5. Dezvoltarea infrastructurii umane
e. 2, 3, 5
56. Tratamentul national se refera atat la faza de pre-stabilire, cat si la faza de post-stabilire. Reticenta tarilor gazda de a oferi tratament national in faza de pre-stabilire este determinata de mai multe motive, printre care:
1.ISD pot avea efecte daunatoare pentru dezvoltarea intreprinderilor locale prin eliminarea acestora de pe piata
2.ISD pot produce aprecierea monedei nationale (prin cresterea ofertei de valuta straina) cu efecte negative asupra competitivitatii intreprinderilor locale 3.Prezenta straina puternica poate descuraja concurentii locali sa mai investeasca in tehnologii avansate, adancind astfel decalajul tehnologic intre firmele locale si cele straine 4.Prezenta investitorilor straini este mai putin stabila, mai ales daca conditiile se schimba 5. Investitorii straini pot descuraja parteneriatele public-privat in domeniul serviciilor de interes general
d. 1, 3, 4
57. Metoda de clasificare internationala pentru inregistrarea fluxurilor de investitii in balanta de plati identifica urmatoarele categorii:
1.Investitii directe 2.Investitii pe termen scurt 3.Derivate financiare 4.Investitii guvernamentale 5.Investitii de portofoliu
e. 1, 2, 4
58. Printre factorii politici externi de risc se afla:
a. Apartenenta la organizatii internationale sau perspectiva unei asemenea apartenente
59. Majoritatea analistilor recunosc sase categorii principale de risc de tara. Printre ele se regasesc urmatoarele:
1.riscul economic 2.riscul de afaceri 3.riscul de transfer 4.riscul de inflatie 5.riscul suveran
a. 1, 3, 5
60.In analiza riscului de tara sunt utilizate urmatoarele tipuri de tari:
1.Tari ex-comuniste 2.Tari indatorate 3.Tari recent industrializate 4.Tari cu potential de conflict intern 5.Tari dezvoltate
d. 1, 3, 5
61. Printre cauzele care pot determina aparitia riscului economic se afla:
1.Potentialul de schimbare cu efecte negative a obiectivelor fundamentale ale politicii economice 2.Potentialul de chimbare a politicii privind miscarile de capital 3.Potentialul de schimbare a partenerilor comerciali cu caracteristici economice similare 4.Potentialul de schimbare neasteptata a cursului de schimb 5. Potentialul de schimbare a guvernului curent
a. 1, 4, 5 b. 2, 3, 4 c. 1, 2, 3 d. 1, 3, 5 e. 2, 4, 5
62. Indicatorii tipici pentru riscul de transfer sunt:
1.Raportul serviciul datoriei/exporturi 2.Soldul contului curent/PIB % 3.Inflatia 4.Somajul
5.Rezerve de devize fata de diferite categorii de importuri
c. 1, 2, 5
63.Printre indicatorii care masoara riscul economic, o categorie este data de „Unitati de masura pentru investitiile pe termen lung”. Printre acestea se regasesc:
1.Somajul 2.Gradul de reglementare 3.Sursele de finantare a datoriilor 4.Rezervele de devize in raport cu importul
5.Raportul investitii straine directe/total investitii private
c. 1, 2, 5
64. Principalele clauze ale unui acord international bilateral privind investitiile cuprind:
1.Domeniul de cuprindere si definitia investitiei straine 2.Garantii si compensari in cazul exproprierii 3.Clauze referitoare la reglementarea disputelor 4.Nivelul dobanzii pe termen lung in tara gazda 5.Nivelul maxim al inflatiei in tara gazda
a. 1, 2, 3
65. Printre subiectele abordate de acordurile internationale privind investitiile se afla:
1.Admiterea si tratamentul investitiilor straine 2.Rata de crestere economica a tarii gazda 3.Protectia investitiilor
4.Nivelul dobanzii pe termen lung in tara gazda 5.Proceduri de reglementare a disputelor
c. 1, 3, 5
66. Principalele clauze ale unui acord international bilateral privind investitiile cuprind:
1.Nivelul maxim al inflatiei in tara gazda 2.Tratamentul natiunii celei mai favorizate 3.Garantii si compensari in cazul exproprierii 4.Clauze referitoare la reglementarea disputelor 5.Nivelul dobanzii pe termen lung in tara gazda
b. 2, 3, 4
67.In cadrul OMC au fost decise multilaterale care guverneaza direct sau indirect problema investitiilor cuprinse in 3 acorduri separate ale Rundei Uruguay:
1.MAI (Acordul multilateral privind investitiile) 2.GATS (Acordul general privind comertul cu servicii)
3.TRIPS (Acordul privind drepturile de proprietate intelectuala 4.TRIMS (Acordul privind masurile referitoare la investitii legate de comert) 5.Codul Uruguay de liberalizare investitiilor internationale
c. 2, 3, 4
68. Acordurile internationale folosesc 3 tipuri de definire a investitiilor
1.Definitia bazata pe passive 2.Definitia bazata pe active 3.Definitia bazata pe tranzactii 4.Definitia bazata pe derivate 5.Definitia bazata pe intreprinderi
e. 2, 3, 5
69. Determinantii economici ai tarilor gazda pentru atragerea ISD se impart in urmatoarele categorii:
1.Pentru ISD in cautarea de piete 2.Pentru ISD in cautare de eficienta 3.Pentru ISD in cautare de resurse
4.Pentru ISD in cautare de tehnologie avansata 5.Pentru ISD in cautare de impozite mici
e. 1, 2, 3
70. Determinatii ISD ai tarii gazda se impart in urmatoarele categorii:
1.Determinatii sociali 2.Facilitati pentru afaceri 3.Cadrul politicilor pentru ISD 4.Determinatii economici
5.Facilitati pentru export
b. 2, 3, 4
71. Facilitatile specifice pentru atragerea ISD pot fi:
1.Garantarea imprumuturilor 2.Invitarea la expozitii de promovare 3.Amortizari accelerate
4.Accesul la piata valutara 5.Subventii
a. 1, 3, 5
72. Principalele tehnicile promotionale pentru atragerea ISD sunt:
1. Tehnici privind organizarea de expozitii 2. Tehnici privind constructia imaginii
3. Tehnici vizand generarea de investitii 4. Tehnici privind tintirea investitorilor strategici 5. Servicii pre si post investitii
a. 2, 3, 5
73. Categoriile si unitatile de masura traditionale pentru politica fiscala si politica monetara utilizate pentru masurarea riscului economic sunt:
1.marimea si detaliile cheltuielilor guvernamentale 2.gradul de deschidere a economiei
3.situatia datoriilor guvernului 4.politica impozitelor 5.rezervele de devize fata de diverse categorii de imprumuturi
b. 1, 3, 4
74. Unitatile de masura pentru impactul politicii monetare utilizate in masurarea riscului economic sunt:
1.raportul (export + import) / PIB 2.ratele reale ale dobanzilor 3.raportul investitii straine directe / total investitii private
4.inflatia 5.cresterea masei monetare
e. 2, 4, 5
75. Factorii de crestere pe termen lung utilizati pentru masurarea riscului economic pentru investitiile pe termen lung sunt:
1.Raportul investitii private / PIB 2.Raportul investitii straine directe / total investitii private
3.Productivitatea 4.Raportul investitii straine directe / PIB 5.Raportul (export+import)/PIB
a. 1, 2, 3 b. 1, 3, 4 c. 1, 4, 5 d. 1, 2, 4 e. 2, 4, 5
76. Factorii institutionali utilizati pentru masurarea riscului economic pentru investitiile pe termen lung sunt:
1.productivitatea 2.gradul de reglementare 3.drepturile de proprietate 4.evitarea populismului 5.extinderea pietei negre
a. 2, 3, 5
77. Serviciile pre - investitii si post–investitii din categoria tehnicilor promotionale de atragere a investitiilor straine directe sunt urmatoarele:
1.organizarea de seminarii informative 2.prestarea de servicii de consultanta 3.facilitarea procedurilor administrative de analizare a proiectelor de investitii supuse avizarii 4.derularea de companii tele – marketing 5.prestarea de serviciu post - investitie
a. 2, 3, 5
78. Temele enuntate in declaratia de la Doha sunt:
1.transferurile tehnologice 2.nediscriminarea 3.clauza natiunii celei mai favorizate 4.rezolvarea disputelor
5.clauze referitore la dezvoltare
e. 2, 4, 5
79. Temele enuntate in declaratia de la Doha sunt:
1. exceptiile si clauzele de salvgardare referitoare la balanta de plati 2. definitia investitiilor 3. clauza natiunii celei mai favorizate 4. rezolvarea disputelor 5. stimulentele pentru investitii straine directe
d. 1, 2, 4
80. In general, acordurile internationale privind investitiile prevad utilizarea graduala a metodelor de reglementare a disputelor. Pasul 1 cuprinde
1.concilierea 2.calea amiabila 3.arbitrajul ad hoc 4.mijloacele informale 5.intelegerea bilaterala directa
e. 2, 4, 5
81. In general, acordurile internationale privind investitiile prevad utilizarea graduala a Metodelor de reglementare a disputelor. Pasul 2 cuprinde
1.concilierea 2.bunele oficii 3.arbitrajul ad hoc 4.mijloacele informale 5.medierea
c. 1, 2, 5
82. In general, acordurile internationale privind investitiile prevad utilizarea graduala a metodelor de reglementare a disputelor. Pasul 3 nu cuprinde:
1.concilierea 2.calea amiabila 3.arbitrajul ad hoc 4.mijloacele informale 5.arbitrajul international
d. 1, 2, 4
Toate grilele rezolvate Universitatea Spiru Haret. Grilele de la Universitatea Spiru Haret! Click
